„Dacă întâlniți informații false sau teorii conspiraționale despre vaccinuri în rețelele de socializare, o bună regulă de bază este să raportați platformelor respective asemenea postări, deoarece este probabil să încalce politicile acestora. Tolerând astfel de conținut, chiar și lăsând un comentariu negativ, poate doar să contribuie la răspândirea acestuia. Indiferent de nivelul de studii, oamenii pot avea ezitări și temeri care pot porni din îngrijorări valide legate de siguranța și eficiența vaccinurilor. Pentru o conversație pertinentă și eficientă este esențial să îi abordăm cu respect și să le arătăm că vrem să-i ascultăm”, susțin autorii articolului.

Al doilea sfat e să manifestam înțelegere. Cercetările academice conțin dovezi suficiente că avem tendința să ne formăm părerea despre vaccinuri nu doar pe baza unor date științifice sau argumente medicale, ci și în funcție de factori sociali, culturali, economici și politici, de experiențe personale și de convingeri morale. Motivele pentru care credem afirmații nefondate despre vaccinuri nu se limitează nici pe departe la simpla necunoaștere. Afirmațiile nefondate din rețelele de socializare cum că vaccinurile pot modifica ADN-ul uman sau că sunt infectate cu HIV, malarie sau „particule 5G” invocă emoții, nu fapte. Asemenea afirmații exploatează convingeri profunde despre nevoia de a ne proteja de orice este „nenatural”, „murdar” sau „periculos”, prezentând într-o astfel de lumină vaccinurile.

Tot astfel, afirmațiile că vaccinurile împotriva COVID-19 vor fi folosite ca pretext pentru a „microcipa” și a controla omenirea urmăresc să exploateze sentimentele noastre despre libertate și autonomia individuală.

Al treilea sfat este să manifestam empatie. Găsirea unui numitor comun în ceea ce privește nevoia comună de a lua cea mai bună decizie pentru propria sănătate deschide oportunitatea unui dialog. Evitați să aduceți o „serie de contraargumente”, care poate duce la antagonism și enervare. Încercați să stabiliți o legătură la nivel emoțional și personal.

Al patrulea sfat este să utilizăm surse de încredere. De exemplu, o pagină de Facebook dedicată medicinii „alternative” și vizând publicul ucrainean face o serie de afirmații care pun în legătură vaccinurile împotriva coronavirusului cu nanoparticulele „periculoase” și cu tehnologiile 5G. Aceeași pagină susține și miracolele medicinii ayurvedice și beneficiile cafelei pentru bolnavii de cancer. Nu înseamnă că Ayurveda și cafeaua sunt neapărat nocive, dar oamenii care urmăresc asemenea subiecte pe rețelele de socializare se pot expune, fără să își dea seama, la informații înșelătoare și dăunătoare despre vaccinuri.

Al cincilea sfat este să încurajăm gândirea critică. Oamenii care aderă la teoriile conspiraționale consideră adesea că gândesc critic. Nu este o coincidență că sursa emblematică de dezinformare pro-Kremlin, RT, îndeamnă publicul să „fie mai sceptic”. Însă, așa cum arată acest articol util publicat de BBC, spiritul  scepticismului este, de fapt, o deschidere-cheie a gândirii raționale. Scopul nu este de a reduce curiozitatea sau scepticismul celeilalte persoane, ci de a schimba obiectul curiozității sau al scepticismului său.

Al șaselea sfat e să știți când să vă opriți. Dacă urmați acești pași, este posibil să reușiți să purtați o conversație constructivă și, în cele din urmă, să extrageți prietenul sau persoana dragă din vârtejul conspirațional. Nu vă așteptați însă la rezultate rapide. Opiniile și sentimentele noastre despre sănătate și starea de bine sunt profund personale și complexe și este puțin probabil ca ele să se schimbe peste noapte. În plus, după cum arată Mark Lorch, profesor de comunicare și chimie la Universitatea Hull, dovezile noi creează inconsecvențe în opiniile noastre, ceea ce poate cauza disconfort emoțional. Așadar, dacă insistați prea mult, există riscul ca persoana cealaltă să găsească justificări și chiar să își întărească convingerile, în ciuda dovezilor contrare, afirmă autorii articolului.