Consiliul de Securitate ONU a impus, la 26 februarie 2011, un embargo militar Libiei, unde continuau ciocnirile dintre forțele guvernamentale și rebelii care doreau debarcarea regimului Gaddafi, aflat la putere de 42 de ani. 

Rusia, unul dintre principalii furnizori de arme în Libia, a sprijinit acel embargou, refuzând să vândă arme Guvernului libian. În februarie 2015, Libia cerea Consiliului de Securitate al ONU să ridice embargoul privind armele impus Guvernului său, astfel încât acesta să poată lupta „mai eficient” împotriva militanților din cadrul grupării Stat Islamic. 

Potrivit ziaruldegardă, deși Consiliul nu a acceptat, tot în această perioadă, așa cum reiese dintr-o scrisoare obținută de ZdG, autoritățile R. Moldova încercau să negocieze cu Guvernul libian vânzarea celor șase avioane militare de tip MIG-29 din dotarea Aeroportului Internațional Mărculești.

Solicitat să explice, Sergiu Ciobanu, directorul Aeroportului Internațional Mărculești (AIM), care a plecat, între timp, din fruntea întreprinderii de stat, și-a amintit de un asemenea episod, dar a negat conținutul scrisorii.

Episodul este însă confirmat de către Viorel Cibotaru, cel care, la 18 februarie 2015, devenise ministru al Apărării în Guvernul Gaburici. Fostul oficial a refuzat să ofere detalii la subiect, făcând referire la faptul că acest caz a fost secretizat. 

„Nu vreau să vorbesc despre acest caz. E unul secret. A fost secretizat. Dacă sunt careva documente, chestii, comentați-le, eu nu dau comentarii”.

Predecesorul lui Viorel Cibotaru, Valeriu Troenco, care a deținut funcția de ministru în perioada aprilie 2014 – februarie 2015, spune că nici el nu a autorizat tranzacțiile dintre R. Moldova și Libia, privind vânzarea celor 6 MIG-uri.

Și Igor Gorgan, șeful Marelui Stat Major al Armatei Naționale din acea perioadă, spune că nu a fost la curent cu tranzacția pusă la cale de autorități.

Potrivit Catalogului Forțelor Aeriene Internaționale, după destrămarea URSS, R. Moldova s–a ales cu 34 de avioane MiG–29 de diferite tipuri, care au fost distribuite în dotarea bazei aeriene de la Mărculești. Întreținerea și pilotarea acestor aeronave era costisitoare, de aceea, inițial, statul a căutat diferite posibilități de a da MiG–urile în arendă, sau chiar de a le comercializa.

Potrivit presei internaționale, în 1994, patru sau sase MiG–uri au fost date în arendă Yemenului de Sud. Potrivit revistei „Air Combat Information Group”, aceste aeronave din Moldova au fost utilizate în războiul dintre Yemenul de Sud și de Nord, fiind pilotate de mercenari moldoveni și irakieni. În timpul luptelor, două avioane au fost distruse. Un MiG a fost deteriorat irecuperabil, iar altul a fost avariat. Cert e că, după acest caz, Ministerul Apărării a decis să vândă aeronavele.

Pe 23 iunie 1997, Guvernul R. Moldova și Departamentul Apărării al SUA au semnat un acord de Cooperare pentru Reducerea Amenințărilor, prin care SUA a fost autorizată să procure 21 de avioane MiG–29. Potrivit „Air Combat Information Group”, acestea au fost oferite împreună cu 500 de rachete R–73.

„Avem informatii credibile că mai multe state mișele, inclusiv Iranul, după destrămarea URSS, intenționează să cumpere echipament militar rusesc și arme. Aceste MiG–uri erau pe lista lor de cumpărături”, spunea atunci secretarul Departamentului Apărării din SUA, William S. Cohen. R. Moldova a obținut atunci pentru cele 21 de avioane suma de 40 de milioane USD.

Peste șapte ani, Valeriu Pasat, care deținea în perioada tranzacției funcția de ministru al Apărării, a fost judecat, fiind acuzat că ar fi dat avioanele americanilor la un preț prea mic, prejudiciind astfel bugetul de stat. În 2009, Pasat însă a fost achitat. Cele opt MIG-uri rămase au fost duse pentru reparație la o uzină din Belarus. De acolo au revenit doar șase, celelalte două rămânând în Belarus în calitate de plată pentru lucrări.

Pentru mai multe detalii urmăriți pagina ziaruldegardă.md