Într-un studiu publicat marți în jurnalul medical american New England Journal of Medicine, cercetători de la universități islandeze și de la compania locală deCODE Genetics, filială a gigantului american Amgen, au oferit rezultatele importantului program de screening lansat la 31 Ianuarie, când boala cauzată de coronavirus nu era încă numită COVID-19 și cu mai mult de o lună înainte de declararea pandemiei.

Două campanii de screening au fost realizate. Prima a început la 31 ianuarie și a vizat persoanele simptomatice și călătorii care se întorceau din zonele de risc (inițial China și Alpii austrieci, italieni și elvețieni) sau care intraseră în contact cu persoane infectate. S-a constatat că 13,3% din cele peste 9.000 de persoane testate erau infectate, la sfârșitul lunii martie.

Primul caz pozitiv a fost confirmat la 28 februarie.

A doua campanie de screening a fost lansată de deCODE Genetics pe 13 martie pentru restul populației, fiind destinată tuturor islandezilor fără simptome sau cu simptome ușoare, care nu se aflau în carantină. Proporția cazurilor pozitive a fost mult mai mică: între 0,6 și 0,8%.

Până în prezent, peste 36.000 de teste au fost efectuate în Islanda, ceea ce face ca această insulă să fie campioană mondială la screening pe cap de locuitor, notează AFP. În această țară au fost testați de zece ori mai mulți locuitori decât în Coreea de Sud (10 teste la 1.000 de locuitori, conform site-ului Our World in Data), aceasta din urmă fiind de asemenea dată drept exemplu pentru implementarea rapidă a testărilor pentru monitorizarea evoluției pandemiei.

43% fără simptome

Care a fost scopul acestei campanii masive de depistare? Aparent, a ajutat la reducerea circulației virusului prin localizarea persoanelor infectate și contagioase, dar care nu prezentau simptome sau care au crezut că aveau doar o răceală sau o gripă.

După ce aflau că testele lor erau pozitive, persoanele respective trebuiau să se auto-izoleze acasă până la zece zile, până la dispariția febrei sau până la un test negativ, iar toți cei care intrau în contact cu acestea trebuiau să intre în carantină timp de două săptămâni. Dacă nu ar fi fost testate, probabil că nu s-ar fi izolat și ar fi infectat alte persoane fără știrea lor.

Islanda s-a remarcat prin faptul că nu a închis creșele și școlile primare; liceele și universitățile au fost închise la 16 martie, măsura fiind aplicată apoi piscinelor, sălilor de sport, cinematografelor, barurilor și restaurantelor.

În prezent, Islanda a depistat 1.720 de cazuri, un procent ridicat în comparație cu alte țări care nu testează decât pacienții internați, însă numărul deceselor (opt) raportate la populație este de zece ori mai mic decât în Franța. Guvernul islandez estimează că vârful a trecut și va redeschide liceele, universitățile, muzeele și saloane de coafură la data de 4 mai.

Studiul oferă alte două informații interesante. O proporție ridicată dintre cei care au avut rezultate pozitive la teste, 43%, nu au prezentat simptome (sau nu încă). O nouă dovadă conform căreia purtătorii asimptomatici și presimptomatici sunt numeroși.

De asemenea, oamenii de știință au secvențiat genomul din 600 de probe de virus pentru a afla ce tulpini circulau. Ca toate virusurile, SARS-CoV-2, după numele său științific, suferă mutații prin replicare, ceea ce permite reconstituirea unui fel de arbore genealogic și geografic. Potrivit analizelor, virusul a fost introdus în această țară de islandezii întorși din Italia și Austria. Apoi, se pare că a fost adus de călătorii care se întorceau din Regatul Unit, înainte ca acesta să fie declarat zonă de risc, ceea ce sugerează că virusul circula destul de devreme printre britanici.

Sursa:Agerpres