Potrivit Ziarului Financiar, Letonia a lansat doar 85 de anchete privind operațiuni de spălare de bani anul trecut, deși băncile sale au sem­nalat 17.900 de tranzacții suspecte, in­dică date ale Reauters, evidențiind proble­mele pe care statul baltic le va avea în repararea reputației sale serios afectate recent.

Vierturs Burkans, aflat la șefia agenției letone pentru comba­terea spălării de bani de două decenii, ar avea nevoie de mai multe resurse pentru mo­nitorizarea băncilor după ce acuzațiile formulate de SUA au dus la închiderea ABLV, a treia mare bancă a țării.

De la obținerea independenței de Rusia în 1991, mai multe bănci letone s-au autopromovat drept o cale de acces către piețele occidentale pentru clienți din Rusia și state fost sovietice ca Ucrai­na, promițând con­­fi­dențialitate similară cu cea din Elveția pentru clienții săi.

Un oficial guvernamental a de­clarat că se analizează introducerea unei taxe de risc în cazul băncilor care fac business cu clienți a căror identitate este neclară. Guvernul vrea de asemenea să înlesnească retragerea licențelor bancare și să impună restricții mai drastice pentru retragerea cashului din Letonia.

Deși unii politicieni și bancheri spun că băncile letone îi va deservi în continuare pe rușii bogați indiferent de ce măsuri vor fi luate, alții sunt optimiști cu privire la impactul reformelor avute în vedere.