Drumul până la Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial, situată pe Vârful Caraiman din Munții Bucegi, cunoscută sub denumirea „Crucea de pe Caraiman” sau „Crucea Eroilor”, este unul care încântă privirea și care poate fi parcurs de oricine, neavând un grad mare de dificultatе, relatează MEDIAFAX.

Turiștii pornesc din zona Babele, urmărind traseul marcat cu o cruce roșie.

Traseul, spun salvamontiștii, a fost remarcat de ei în această vară. Cât văd cu ochii, turiștii oamenii au parte numai de peisaje care taie respirația, spectacolul naturii fiind unul deosebit. Ici- colo mai întâlnesc câte o floare de colț, plantă ocrotită prin lege, sau câte un petec de zăpadă, chiar dacă este august.

Realizată dintr-o structura metalică confecționată din oțelul fabricat de vestitele Uzine și Domenii Reșița, crucea a fost inaugurată și sfințită pe 14 septembrie 1928, de Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci.

Are înălțimea totală de 39,3 metri și o deschidere a brațelor orizontale de circa 15 metri, fiind amplasată la o altitudine de 2.291 de metri, ceea ce a făcut ca monumentul, devenit simbol national, să atragă mii de vizitatori, din țară sau din străinătate.

„Crucea comemorativă a eroilor români din primul război mondial a fost desemnată în Cartea Recordurilor Guiness (2013) ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan”, arată Ministerul Apărării Naționale (MApN), care, la începutul anului 2016 a preluat în administrare Crucea de pe Caraiman.

Deși mulți dintre turiștii care trec prin zonă au văzut Crucea și au urcat pe Caraiman să o privească de aproape, puțini știu că cei care au inițiat construcția au fost regele Ferdinand I al României și Regina Maria, ca omagiu adus eroilor care și-au jertfit viața în Primul Război Mondial. Doi ani a durat construcția, între 1926 și 1928.

„S-a dorit ca acesta să fie văzut de la o distanță cât mai mare și, din acest motiv, s-a renunțat la amplasamentul de pe vârful principal, înalt de 2.325 metri, al masivului Caraiman, de unde monumentul nu putea fi văzut decât odată ajuns pe platou. S-a ales, astfel, vârful de 2.291 metri al versantului de sud-est, care permitea vizualizarea Crucii de departe, din valea Prahovei și împrejurimi, chiar și în condiții meteorologice dificile”, arată sursa citată.

„Sculele, lemnul, piesele metalice componente și restul materialelor necesare au fost transportate cu trenul până la stația CFR Bușteni. De aici, o parte dintre traversele metalice și materialele de construcție au fost transportate cu carele cu boi ale localnicilor pe ruta Bușteni – Sinaia – Vârful Păduchiosul – Vârful Dichiu – Platoul Bucegi – Vârful Caraiman.

Restul materialelor au fost transportate cu funicularul Fabricii de hârtie Schiel din Bușteni pe valea Jepilor până la cantonul Schiel de pe platoul Bucegi, de unde au fost duse pe cărări înguste cu cai și măgari până în Vârful Caraiman. Deoarece numărul carelor din zonă s-a dovedit insuficient, o căruță neputând face într-o săptămână mai mult de două-trei transporturi, o bancă a acordat un credit cu dobândă mică pentru achiziționarea de noi atelaje”, mai scrie Ministerul Apărării Naționale.

Odată ce a prealuat în administrare Crucea Eroilor, MApN vrea să o reabiliteze cu fonduri europene. Monumentul, inclus în grupa A a Listei monumentelor istorice, se află într-o stare avansată de degradare și are nevoie de reparații majore.

„Valoarea totală a propunerii de proiect este de peste 19 milioane lei, din care suma de peste 16 milioane lei reprezintă valoarea finanțării externe nerambursabile, iar suma de aproximativ 3 milioane lei reprezintă valoarea cofinanțării cheltuielilor eligibile asigurată de Ministerul Apărării Naționale”, arată MApN. Contractul a fost semnat în data de 26.07.2017.

Reprezentanții ministerului au declarat, corespondentului MEDIAFAX, că prin aceste lucrări se va schimba sistemul de iluminat, partea metalică va fi curățată și lăcuită, soclul va fi reabilitată iar în soclu va fi organizată și o expoziție.