„Lecții pe internet în timp ce unii bunici nu au cu ce-și hrăni nepoții de care au grijă, titrează Jurnal.md. Publicația scrie că în timp ce în sectorul rural peste 75 la sută din școli au doar WC-uri în exterior, nu au acces la apă potabilă, canalizare, Igor Dodon susține că în situația stării de urgență din cauza noului tip de coronavirus din 27 de mii de profesori, 8 mii de profesori sunt capabili să desfășoare ore în regim online și au fost instruiți în acest scop. Însă în Republica Moldova există sate care sunt rupte de realitate, unul dintre acestea este satul Lipovăț din raionul Glodeni, unde locuiesc 25 de familii, iar cei 13 copii, majoritatea elevi, nu au acces la internet, doar ici-colo câte un operator de telefonie mobilă care să aibă semnal – astfel își trăiesc viața locuitorii satului. În condițiile pandemiei și stării de urgență pentru 60 de zile, acești elevi riscă să nu-și poate îndeplini temele și să învețe de la distanță. Cristina Mastac, care are grijă de sute de copii din Republica Moldova, ajutând familiile social vulnerabile prin acte caritabile, a declarat pentru Jurnal.md că majoritatea acestora nici telefoane nu au, ca să nu mai vorbim despre gadgeturi și internet ca să poată face lecții online. „La ei școala online se reduce la mersul la coleg și întrebatul temelor. Eu ieri am fost să le duc mâncare. Care carantină? E catastrofă... umblă pe afară”, menționează Cristina Mastac. Mătușa Maria dintr-o localitate a raionului Fălești, care îngrijește de trei nepoți, toți școlari, spune că nici habar nu are cum aceștia vor învăța pe internet. „Mata glumești acum cu mine, așa-i? Care internet? Eu nu mă pricep. Au ei un telefon la care vorbim cu părinții lor, dar eu nu înțeleg o boabă în el. Eu pot să-i ascult cum citesc, să facă o compunere, dar mai mult nu. Eu acum cu toată nebunia asta, mă gândesc și mă rog să am cu ce-i hrăni”, ne spune femeia, care încă nu știe exact ce înseamnă și cât de periculos este noul virus COVID-19” scrie Jurnal.md.

Cu măști de protecție, preoții împărtășă enoriașii. Au fost permise slujbele religioase sub supravegherea polițiștilor, titrează Ziarul de Gardă. Slujbele la biserici sunt permise să se desfășoare, însă, doar în spații libere și cu respectarea tuturor normelor de protecție. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Ion Chicu, care a menționat că procesul de slujbelor religioase va fi supravegheat de polițiști.

Criza provocată de Coronavirus, analizată de un medic originar din Moldova, angajat într-un spital din Germania: „În Moldova, asta e poate unica măsură ce poate salva vieți. Germania este țara din Europa în care se înregistrează cel mai mic număr de persoane decedate raportat la cazurile confirmate de coronavirus. ZdG a discutat despre aceste aspecte și despre criza provocată coronavirus care a paralizat întreaga lume cu Mihaela Jardan, medic specialist neurolog în cadrul spitalului Medizinisches Versorgungszentrum din Germania. Mihaela Jardan s-a născut la Ungheni, și-a făcut studiile la București, la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, rezidențiatul la Institutul de Neurologie și Neurochirugie din Chișinău, apoi a plecat în Germania, unde activează de peste zece ani ca medic neurolog. „Germania este o țară care a investit foarte mult în sistemul de sănătate. E țara cu cele mai multe paturi pe cap de locuitori și cu 28.000 de paturi de terapie intensivă. Nemții sunt bine organizați și atenți la detalii. Medicii formați în Germania nu prea sunt copleșiți de emoții și acționează rapid. Eu am lucrat un an pe Terapie Intensivă, am o mică experiență cu pacienți intubați și ventilați, munca pe care o face personalul medical e enorm. Resursele financiare sunt enorme. Totuși cifrele o sa crească în continuare, nu ai cum să eviți aceasta. Probabil vor fi mai puține ca în alte țări, dar vor fi. Un alt factor care ar putea explica rata mică a deceselor e faptul că în Germania se testează masiv populația, circa 160000 de teste pe săptămână. Aici sunt integrate toate cazurile, majoritatea fiind pacienți sub 60 de ani cu risc mic de deces. Eu nu vreau să dau nicio notă, pentru că nu cunosc în detaliu situația de acasă. Pe mine mă miră foarte mult siguranța cu care se vorbește că totul ar fi sub control. Sistemele performante de sănătate din Europa se confruntă cu o criză enormă, sistemul din Moldova e unul din cele mai proaste din regiune și eu aud că în Moldova este totul în cantitate suficientă. Aceste discursuri, în afara faptului că sunt ipocrite, creează senzația unei false siguranțe, ceea ce poate deveni fatal în următoarele săptămâni. Un sistem medical performant se bazează pe investiții financiare. Ori în Moldova nu s-a investit decât puțin în utilaj performant și atunci centralizat, și după anumite criterii care nu au legătură cu medicina. Cel mai trist e faptul că statul aproape că nu a investit în factorul uman… În Moldova nu sunt suficiente paturi, aparate de ventilație asistată, medicamente, dezinfectanți și nici personal medical. Dacă izbucnește epidemia în toată forța ei, nu va face față sistemul și rata de mortalitate va fi mare. Și, da, statisticile arată în Italia o mortalitate crescută la pacienții peste 80 de ani, în Moldova vor fi mai tineri. Unicul lucru pe care îl puteți face în condițiile acestea, e să limitați cât mai mult contactul social. În acest moment, în Moldova, asta e poate unica măsură ce poate salva vieți”.  

„Deputatul-doctor și alegătorul abandonat la spital, este titlul editorialului semnat de Alina Radu în Ziarul de Gardă. Referidu-se la cazul satului Bălceana, aflat în carantină și la femeia decedată, înmormântată fără rude, autoarea scrie că bălceneanca cu plămânii stinși nu e singura care ar fi avut nevoie de ajutor prompt înaintea alegerilor și după. Și nu e ultima care va muri sufocată de virusul generat de ipocrizia politicienilor din R. Moldova. Observăm că autoritățile statului, în frunte cu președintele, se complac în această stare de urgență. În timp ce oamenii stau blocați în case, ei își fac imagine pozitivă, promițând că țin situația sub control, doar că cetățenii nu sunt ascultători. Dau cifrele cu țârâita, doar pe cele mai pozitive, și susțin că prin asta au făcut totul să fie bine. Nimeni în societate nu cunoaște câte teste pentru Covid19 există, câte teste s-au aplicat deja, care este algoritmul de testare, câte aparate funcționale de respirație artificială sunt, câți medici exact sunt pregătiți pentru a lupta cu pandemia, câți dintre ei sunt dotați suficient cu costume speciale, măști, mănuși, ochelari, transport spre locul de muncă, cât costă toate acestea, cât s-a cheltuit deja, de ce bani dispune bugetul și pe cât va ajunge”.