Noul pachet de sancțiuni urmează să fie discutat joi și posibil să fie aprobat luni la reuniunea miniștrilor europeni de externe. Potrivit Reuters, noua serie de sancțiuni ar putea viza circa 30 de persoane și entități din Belarus, printre care ministrul de externe al acestei țări și compania aeriană Belavia, dar un acord asupra acestei liste și stabilirea probelor care să prevină acțiuni legale ar putea întârzia decizia.

Tot miercuri, președintele Consiliului European, Charles Michel, a cerut Poloniei să ''acționeze cu rapiditate și hotărâre'' în criza migrației de la frontiera belaruso-poloneză, unde, spune el, are loc ''un atac hibrid, brutal, violent și josnic'', relatează agenția EFE.

Charles Michel a discutat cu premierul polonez Mateusz Morawiecki, care la rândul său a subliniat că nu este vorba ''de o criză migratorie, ci de o criză politică declanșată cu scopul dinadins de a destabiliza situația în Uniunea Europeană''.

Cei doi au fost de acord că președintele belarus Aleksandr Lukașenko este vinovat pentru situația de la graniță, unde se adună migranți care încearcă să ajungă în UE și unde au avut loc mai multe tentative violente ale acestora de a forța intrarea în Polonia.

Morawiecki a mai menționat că ''evenimentele din ultimele zile sunt o probă pentru Polonia și pentru Europa'', adăugând că guvernul său este conștient de riscul unei escalade ''periculoase'' și că ''situația se poate înrăutăți''. El a anunțat că va solicita UE să ia măsuri menite să împiedice zborurile comerciale între Orientul Mijlociu și Minsk pentru a opri astfel afluența de migranți care apoi se deplasează spre granița poloneză.

Referindu-se la implicarea guvernului belarus în aceste transporturi, o formă de represalii a lui Lukașenko în urma sancțiunilor europene împotriva Belarusului după reprimarea mișcării de opoziție ce a contestat realegerea sa ca președinte, premierul polonez a cerut sporirea ''presiunii noastre printr-un mecanism de sancțiuni adecvat, astfel încât (Belarusul) să pună capăt acestei practici'', pe care Morawiecki a descris-o drept ''terorism de stat''.

''Astăzi apărăm nu doar frontiera belaruso-poloneză, apărăm de asemenea frontiera estică a UE și flancul estic al NATO. De fapt, obiectivul lui Lukașenko este destabilizarea întregii Europe'', a concluzionat Morawiecki.

Charles Michel a menționat la rândul său că ''în zilele următoare'' Consiliul European va discuta despre ''posibilitățile de finanțare'' a unei ''infrastructuri fizice care să protejeze mai bine UE''. Un grup de 12 state membre au cerut Comisiei Europene finanțarea din fonduri europene a ridicării de garduri la granițe, solicitare respinsă de Bruxelles.

Guvernul de la Varșovia a început să construiască un zid și un sistem de supraveghere de-a lungul celor 420 de kilometri ai graniței cu Belarus, proiect pentru care Polonia a alocat circa 350 de milioane de euro.

Polonia și-a informat miercuri și aliații din NATO asupra crizei de la granița sa cu Belarus, potrivit unui oficial al Alianței, citat de Reuters. ''Aliații au stabilit clar că Belarusul poartă responsabilitatea acestei crize și că folosirea de către regimul lui Lukașenko a migranților ca tactică de război hibrid este inumană, ilegal și inacceptabilă'', afirmă acest oficial, care a adăugat că ''NATO rămâne pregătită să acorde asistență suplimentară aliaților noștri și să mențină securitatea și siguranța în regiune''.

În acest timp, într-o demonstrație de sprijin față de aliatul său Belarus, Rusia a trimis miercuri două bombardiere Tupolev Tu-22M3 să survoleze teritoriul acestei țări. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov și-a manifestat speranța că europenii responsabili ''nu se vor lăsa atrași într-o spirală care este cu adevărat periculoasă''.

Sursa: AGERPRES