Președinta Parlamentului catalan, separatista Carme Forcadell, a anunțat că Adunarea sa se reunește începând de la ora locală 17:00 (16:00 ora României).

Ea nu a ales această oră la întâmplare, în contextul în care, la Madrid, o comisie senatorială de 27 de membri începe să dezbată în același moment pe tema suspendării autonomiei de facto a Cataloniei, unde trăiesc 16% dintre spanioli, o procedură cerută de Guvernul conservator al lui Mariano Rajoy.

Senatul urmează să decidă - în ședință plenară - dacă îi acordă șefului Guvernului conservator, în baza articolului 155 al Constituției, puterea de a destitui Executvul separatist catalan, de a-i pune sub tutelă poliția, Parlamentul și presa publică - pe o perioadă de șase luni -, în vederea organizării unor alegeri regionale care să pornească totul de la zero la începutul lui 2018.

Acest vot este în principiu ca și dat, în contextul în care conservatorii dispun de o majoritate confortabilă în Senat. Ei ar urma să conteze pe susținerea Partidului Socialist (PSOE) și a Partidului Ciudadanos (liberali) - înființat în Catalonia împotriva independenței.

Președintele Executivului catalan Carles Puigdemont a avertizat pe 19 octombrie că, dacă Guvenul spaniol „continuă să împiedice dialogul și să continue represiunea, Parlamentul Cataloniei ar putea, dacă consideră oportun, să adopte o declarație oficială de independență”.

Președintele catalan și-a reunit miercuri seara, de urgență, Cabinetul, potrivit presei catalane. Iar cotidianul La Vanguardia scria că înclina spre ruptură, în contextul în care Executivul catalan este împărțit pe această temă.

IRECONCILIABILE

Catalonia, ale cărei relații cu Madridul nu au încetat să se degradeze de șase ani, se află în centrul celei mai grave crize politice cu care se confruntă Spania de la revenirea sa la democrație în 1977, după organizarea în octombrie a unui referendum de autodeterminare nerecunoscut de Madrid și interzis de justiție.

Iar cele două tabere par de-acum ireconciliabile.

Mariano Rajoy speră ca locuitorii provinciei, împărțiți aproape în două pe tema independenței, să le întoarcă spatele separatiștilor, care nu sunt susținuți internațional și provoacă o plecare a unor companii, turiști și locuri de muncă.

Separatiștii aflați la putere în Catalonia mizează pe susținerea a numeroși cetățeni care se simt disprețuiți de mai mulți ani de Madrid și afectați de violențele poliției care au pătat referendumul în care susțin că au obținut victoria.

Ei au prevăzut să-și mobilizeze masiv susținătorii începând de vineri, prin intermediul puternicelor asociații care susțin independența ANC și Omnium, capabile să adune la fiecare manifestație zeci și chiar sute de mii de susținători pașnici.

Studenții și-au dat întâlnire joi, la ora locală 12.00 (și a României) în campusurile de la Barcelona, Girona, Lleida și Tarragona, pentru a spune „nu” aricolului 155 și „da” Republicii catalane.

TUTELĂ

Plasarea sub tutelă părea miercuri de neevitat, iar orice speranță a unui dialog între Barcelona și Madrid a dispărut.

Mariano Rajoy a pus capăt miercuri dimineața oricărei speranțe a unui dialog cu președintele Executivului catalan. „Îmi spuneți că instituțiile catalane au cerut dialogul și că răspunsul meu a fost articolul 155” al Constituției care permite această plasare sub tutelă „și este adevărat”, i-a răspuns Rajoy în Congres unui separatist catalan.

„Acesta este singurul răspuns posibil, singurul”, a subliniat el.

Carles Puigdemont a ripostat anunțând că nu se va duce să se exprime în fața membrilor Senatului, care l-a invitat să o facă înainte să adopte măsuri de plasare sub tutelă a regiunii.

Articolul 155 va antrena o suspendare de facto a autonomiei, restaurată după sfârșitul dictaturii lui Francisco Franco (1939-1975) și la care Catalonia ține mult.

De teama acestui scenariu, mai mulți membri ai Guvernului catalan s-au exprimat marți seara împotriva unei declarări unilaterale a independenței și în favoarea organizării unor aleger regionale, potrivit unei surse din cadrul Guvernului catalan.

Aceste alegeri le-ar permite tuturor catalanilor să se exprime și să înnoiască Parlamentul dominat de separatiști.

Plasarea sub tutelă și o eventuală declarație de independență, dar și instabilitatea care ar decurge de aici alimentează temeri cu privire la urmări foarte negative asupra economiei acestei regiuni care reprezintă 19% din PIB-ul Spaniei și în care trăiesc 16% din spanioli.

În total 1.500 de întreprinderi și-au mutat sediile sociale de teama instabilității.