Corectitudinea concursului pentru funcția de procuror general depinde foarte mult de transparența Ministerului Justiției, a Consiliului Superior al Procurorilor și a altor instituții dețin informații despre candidații care au fost admiși, a subliniat consilierul juridic al Centrului de Resurse Juridice, Ion Guzun, invitat la emisiunea Nodul Gordian.

„Eu sper foarte mult să vedem un rezultat și o comunicare Ministerului Justiției, să vedem și noi cum au avut loc aceste preselecții ca să știm în ce măsură să avem așteptări mari din partea candidaților sau nu. Și sper foarte mult că discuțiile în Consiliul Superior al Procurorilor să fie la fel de deschise și unele instituții specializate anticorupție și de informații să se autosesizeze cât de curând posibil, ca să nu avem surprize pe parcurs, ca cetățenii să înțeleagă că nu este utilizată anumită informație pentru a exclude un candidat.”

Experta anticorupție Cristina Țărnă, fostă directoare adjunctă a Centrului Național Anticorupție, a atras atenția și la contextul politic în care se desfășoară concursul pentru funcția de procuror general și impactul pe care ar putea să-l aibă asupra rezultatului.

„Eu cred că sunt candidați foarte buni înscriși în acest concurs, însă trebuie să fim realiști, în sensul că există Consiliul Superior al Procurorilor, după care trebuie să mai vrea și președintele țării (n.r.) să aprobe candidatura propusă de CSP, după care, dacă el nu vrea, lucrurile se reiau de la început. Avem cel puțin trei etape până la confirmare, cu posibilitatea de veto o singură dată a președintelui țării. De asta, date fiind interesele oarecum opuse ale membrilor alianței și faptul că într-un an avem prezidențiale, eu nu aș fi atât de încrezătoare că foarte repede se vor dezlega lucrurile cu procurorul general.”

Legislația privind selectarea procurorului general a fost modificată recent de coaliția de guvernare, la propunerea Ministerului Justiției, prin instituirea comisie de pre-selecție și a posibilității de a candida nu doar pentru procurori, dar și pentru avocați, judecători și ofițeri de investigație.

Modificările au fost contestate la Curtea Constituțională de către deputații Partidului Democrat. Instanța a solicitat, la rândul ei, opinia Comisiei de la Veneția pe marginea acestui subiect, ce urmează să fie prezentată în decembrie.