După Răstignirea și Învierea Fiului său, Sfânta Maria a trăit sub ocrotirea Apostolului Ioan la Ierusalim și Efes.

Biblia nu mai spune nimic despre Maica Domnului din momentul coborârii Duhului Sfânt, dar există tradiția că a murit la Ierusalim și a fost înmormântată lângă grădina Ghetsimani.

Apostolul Toma n-a fost prezent la înmormântare și a venit după trei zile.

A vrut să mai vadă o dată trupul Fecioarei Maria și a deschis mormântul. A găsit, în schimb, mormântul gol.

e această tradiție se bazează credința creștină că după moarte, Maica Domnului a fost ridicată cu trupul la cer, fiind primul om înviat după învierea lui Iisus Hristos.

La Ierusalim se păstreză și astăzi biserica Maicii Domnului care adăpostește mormântul gol.

În cultul creștin, Sfânta Maria este cea mai cinstită după persoanele Sfintei Treimi, întrucât este femeia care l-a purtat în pântece și l-a născut pe Fiul lui Dumnezeu ca om.

Sărbătoarea de la 15 august se numește popular "Sfânta Mărie Mare" pentru a puncta ierarhia sărbătorilor închinate Maicii Domnului.

Sărbătoarea care marchează sfârșitul pământesc este mai mare decât cea a începutului - Nașterea Maicii Domnului, 8 septembrie, numită popular "Sfânta Mărie Mică".

De altfel toți sfinții au zi de sărbătoare în calendar ziua în care au murit.

Sfânta Fecioară Maria are mai multe sărbători în cursul unui an, dar cea mai importantă este cea a sfârșitului său pământesc, care înseamnă din punct de vedere creștin intrarea în veșnicia lui Dumnezeu.

Sărbătoarea pelerinajelor

De Sfântă Mărie Mare, cele mai multe biserici și mănăstiri din România își sărbătoresc hramul, însă doar câteva locuri aflate sub ocrotirea Sfintei Maria atrag la 15 august sute de mii de pelerini. 

Afluența mare de credincioși în aceste locuri se datorează unor icoane sau întâmplări miraculoase care au avut loc acolo.  

Zeci de mii de pelerini se află la Mănăstirea  Nicula din județul Cluj. Acolo, în biserica veche a mănăstirii se află o icoană care a lăcrimat în mod miraculos la sfârșitul secolului al XVII-lea. 

Peste 10 000 de oameni urcă Dealul Viilor din sudul județului Maramureș pentru a participa la hramul Mănăstirii Rohia. 

Credincioșii bănățeni pornesc spre  mănăstirea Hodoș Bodrog, așezământul monahal cu atestarea cea mai veche din România, anul 1177. Acolo, la 15 Km de Arad, se află o icoană descoperită  prin intermediul unui taur, care a scormonit cu coarnele în pământ.  

Catolicii din Bucovina merg în pelerinaj la Cacica, județul Suceava, sanctuar ce adăpostește o copie a vestitei icoane Madonna neagră din Chestochowa- Polonia, iar ortodocșii merg la Mănăstirea Putna, care își sărbătorește hramul și unde se află mormântul voievdului Ștefan cel Mare.