Preotul Andrei Pârgaru, de la Biserica „Sfântul Mare Mucenic Dumitru” din satul Chetrosu, raionul Anenii Noi, a declarat pentru IPN că Ajunul Bobotezei, este una dintre cele mai importante sărbători creștine.

Potrivit preotului Andrei Pârgaru, Biserica spune că Mântuitorul Isus Hristos a început să  propovăduiască atunci când a împlinit 30 de ani, după ce a primit botezul în apa Iordanului de la Ioan, fiul lui Zaharia. După Botezul său, Domnul a ieșit din apă și, printr-o lumină în chip de fulger, Duhul lui Dumnezeu a fost vestit cu un porumbel, care era arătarea Duhului Sfânt. Atunci s-a auzit din Cer: „Acesta este fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit”.

„În ajunul Bobotezei, biserica prăznuiește sfințirea Aghesmei Mari. În rest, pe parcursul anului se face Aghesme Mici. Creștinii vin cu vase curate și primesc această agheasmă binecuvântată care este de folos pentru stropirea casei, a grânelor, a livezilor, a gospodăriilor și chiar de gustat este bine. În ajunul Botezului este zi de post aspru pentru sărbătorea Botezuluil”, a spus preotul.

Solicitată de IPN, Natalia Grădinaru, șefa secției „Probleme generale ale etnografiei” din cadrul Academiei de Științe a Moldovei, a spus că, potrivit tradiției, de Boboteaza, a doua zi, după Sfânta Liturghie, preotul sfințește apa din fântâna cea mai apropiată de biserică. În popor se spune că se face Agheasmă Mică, iar acest fapt însemna și că toate apele sunt sfințite. Natalia Grădinaru remarcă faptul că și astăzi se mai practică obiceiul de a merge la râu sau la lac după Sfânta Liturghie, unde din gheață se face o cruce pe care preotul o lasă în apă, iar bărbații se aruncă să caute crucea, cel care o găsește va fi cel mai norocos și mai sănătos pe întreg anul.

Potrivit Nataliei Grădinaru, sfințirea apelor simbolizează îndumnezeirea oamenilor. Ea mai remarcă faptul că din Ajunul Bobotezei preotul umblă cu stropitul cu Agheasmă pe la casele gospodarilor. În trecut, în Ajunul Bobotezei femeile proaspăt căsătorite erau atribuite prin stropit cu agheasmă grupului de femei măritate, după care se așezau la masă și petreceau.

Cercetătoarea afirmă că în popor se mai păstrează tradiția potrivit căreia, începând cu Ajunul Bobotezei și două săptămâni după aceasta, nu se spală rufele, fiindcă apa este sfințită. De Boboteaza nu se lucrează nimic prin casă, nu se mătură în această zi. Există și o tradiție de a face o cruce deasupra ușii.