Sfânta Maria Mare sau Adormirea Maicii Domnului este o sărbătoare creștină care împletește obiceiurile religioase și tradițiile populare, o sărbătoare cu multiple semnificații teologice și spirituale pentru credincioși, dar înainte de toate - o sărbătoare de tristețe, căci se cinstește moartea și înălțarea Fecioarei Maria.

Moartea Maicii Domnului și înălțarea ei la cer înseamnă dăinuirea ei prin iubirea infinită a Fiului ei, iar inima ei de mamă se unește cu inima Fiului. Pe lângă semnificația religioasă a sărbătorii, se transmit în popor o serie de obiceiuri și superstiții. Astfel, există obiceiul ca femeile măritate să ducă la biserică în această zi, dis-de-dimineață, fructe din recolta de struguri și de prune, precum și miere, pentru a fi sfințite de către preoți și împărțite apoi credincioșilor. În același timp, fetele nemăritate culeg flori din grădină, pe care le duc la biserică, așezându-le la icoane. În felul acesta, se crede că familiile lor vor fi protejate de boli și de necazuri.

Femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului pentru ca aceasta să le protejeze pe toată durata sarcinii și să le ajute să nască prunci sănătoși. În dimineața de 28 august se tămâiază mormintele și se dă de pomană în memoria celor trecuți la cele veșnice.

Fetele care doresc să se mărite trebuie să spele cu apă de busuioc icoana Maicii Domnului pentru ca Fecioara să le ajute să-și întâlnească alesul. Înflorirea trandafirilor chiar de Sfânta Marie semnifică sosirea unei toamne blânde și îndelungate. Se spune că, în această zi, rugăciunile către Sfânta Marie sunt cele mai ascultate din tot anul, așa că cei care au probleme grave, nu vor ezita să spună o rugăciune.

Adormirea Maicii Domnului și ridicarea cu trupul la cer reprezintă ultima taină din lucrarea mântuirii oamenilor. După Învierea lui Hristos, Înălțarea Sa la ceruri și Pogorârea Duhului Sfânt, Adormirea Maicii Domnului încheie lucrarea mântuirii săvârșită de Mântuitorul Iisus Hristos.