Foarte tânără fiind, a intrat într-o mănăstire închinată Maicii Domnului din orașul Ieracleea Pontului. Petrecând cinci ani în acea mănăstire, s-a dus apoi să viziteze Mormântul Domnului, din Ierusalim, unde a rămas până la vârsta de 25 de ani, într-o mică așezare de călugărițe pustnice de pe Valea Iordanului.

De la mănăstirea de călugărițe din pustiul Iordanului s-a reîntors în locurile natale, într-un loc numit Calicratia, la Biserica Sfinților Apostoli, înainte de a trece la cele veșnice. Multă vreme după aceea, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost găsite întregi și neputrezite, fiind depuse în Biserica Sfinților Apostoli din satul Epivat, pentru închinare și cinstire.

Apoi, Sfintele moaște ale Cuvioasei Parascheva au fost duse din Epivat în cetatea Tîrnovei și de aici au fost strămutate la Belgrad, iar de acolo în Constantinopol. De la Constantinopol, sfintele moaște ale Cuvioasei Parascheva au ajuns la Iași, în 1641, când au fost dăruite domnului Moldovei, Vasile Lupu (1634-1653), drept recunoștință pentru achitarea datoriilor Patriarhiei Constantinopolului către turci. Sfânta Cuvioasă Parascheva, numită în popor Sfânta Vineri, este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei.

Ea a fost canonizată în ședința din 28 februarie 1950 a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, când s-a stabilit ca în data de 14 octombrie să fie organizat hramul acesteia.