Potrivit obiceiurilor populare, de Sfântul Vasile gospodăriile își deschid porțile pentru a primi cetele de semănători. Copiii pornesc cu Semănatul sau Sorcova, presărând boabe de grâu, porumb ori ovăz și rostind urări de belșug și sănătate pentru gazde. Semințele aruncate în curți și în case sunt considerate simboluri ale speranței într-un an roditor și îmbelșugat. Cei care colindă sunt răsplătiți cu colaci, dulciuri și bani.

Tradiția creștină consemnează că Sfântul Vasile cel Mare a fost primul ierarh care, pe lângă zidirea de biserici, a pus bazele unor aziluri și spitale destinate sprijinirii celor nevoiași.

Sfântul Vasile a trăit în perioada împăratului Valens, într-o vreme marcată de persecuții asupra Bisericii și de răspândirea ereziei ariene. El a apărat cu fermitate credința ortodoxă, ajungând să-l mustre chiar și pe împărat pentru rătăcirile sale. Prin predicile și scrierile sale, a combătut învățăturile greșite, a promovat rânduieli morale sănătoase și s-a implicat activ în ajutorarea săracilor, bolnavilor și bătrânilor.

În Republica Moldova peste 67 de mii de bărbați poartă prenumele Vasile. Totodată, aproximativ 5 mii de femei sunt înregistrate cu numele Vaselisa, considerat varianta feminină a acestui prenume.