Mucenicul s-a născut în jurul anului 330, într-o familie de creștini.

Tradiția ortodoxă spune că, prin post și rugăciune, Sfântul Vasile a dobândit harul clarviziunii și puterea de a face minuni și a vindecat miraculos foarte mulți oameni.

]n Republica Moldova, peste 55.000 de bărbați poartă numele Vasile, iar alți 17.000 - Vasili. Peste 4.000 de femei se numesc Vasilisa, iar altele aproximativ 500 - Vasilița. 

Obiceiuri și tradiții

Există multe obiceiuri și superstiții legate de prima zi din noul an, în care se sărbătorește Sfântul Vasile cel Mare, scrie Stiri pe surse.

Sfântul Vasile, perceput de unii drept primul petrecăreț, numele lui fiind considerat de alții drept numele de botez al lui Iisus Hristos, este apărătorul creștinilor, „păzitor de duhurile rele”, astfel că prima zi a anului a ajuns să fie considerată un moment propice pentru desfășurarea practicilor magice.

În ziua de Sfântului Vasile cel Mare e bine să verși vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac, ca să ai noroc tot anul. Dacă în ziua de Sfântul Vasile, după ce te speli pe față, te ștergi cu un prosop în care pui un ban de aur sau de argint, vei fi curat și sănătos în tot anul.

Totodată, dacă dormi de Sfântul Vasile, riști să fii leneș tot anul.

În tradiția populară se spune că aduce noroc dacă prima persoană care intră în casă de 1 ianuarie este bărbat.

Se mai spune că, în ziua de Anul Nou, orice familie trebuie să fiarbă un cap de porc, pentru a avea un an bogat.

Un alt obicei este ca, pe nemâncate, fiecare om să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului și s-o mânuiască de trei ori, pentru un mai mare spor la lucru în noul an.

Tot în ziua de Sfântul Vasile se spune că e bine să se bea mult vin, pentru că atât cât vom bea, tot așa vom avea și sânge în obraji.

Alte superstiții sunt legate de vreme. Conform tradiției populare, cum e ziua de Anul Nou, așa va fi tot anul: dacă ninge, va fi un an îmbelșugat, iar dacă e senin, oamenii vor fi sănătoși tot restul anului.

Tradiția populară mai spune că de Anul Nou se înnoiesc toate, motiv pentru care e bine ca oamenii, în prima zi din an, să-și pun un gând bun, ca să le meargă bine tot anul.

La trecerea dintre ani și pe 1 ianuarie copiii obișnuiesc să meargă cu sorcova din casă în casă, pentru a le ura oamenilor bogăție și sănătate. Deși sorcova era confecționată, la început, din rămurele de pomi fructiferi sau din trandafiri, în prezent, ea este făcută din hârtie colorată și beteală.

„Semănatul”, „Plugușorul”, „Plugul cel Mare” sau „Vasilica” sunt alte texte cu care se urează în prima zi din an.

Astfel, există obiceiul să se colinde cu o căpățână de porc împodobită cu panglici și mărgele, tradiție numită „Colindul cu Vasilica”. După terminarea colindatului, aceștia se strâng la o cârciumă, iar mai târziu gătesc căpățâna.

La țară există obiceiul dezlegării anului, când tinerii colindă prin sat și fac zgomote cu bice, buciume sau oale. Se spune că așa sunt alungate duhurile rele.

Tot la țară, fetele nemăritate obișnuiesc să construiască punți din două crenguțe de măr dulce, de care leagă busuioc, o pară de argint cu fir de ață roșu, un inel, o batistă și un șir de mărgele, pentru vedea cum va fi alesul. Astfel, dacă puntea este plină de brumă, fata se va căsători cu un bărbat bogat, iar dacă puntea nu are brumă, atunci se va căsători cu unul sărac.

Se spune că Sfântul Vasile s-ar fi rugat la Dumnezeu să îi dea o zi, astfel că i s-a dat prima zi din an. Fericit, Sfântul Vasile a legat o crenguță de busuioc la toarta unui clopoțel și i-a urat lui Dumnezeu lucruri bune. De aceea există obiceiul de a ura de 1 ianuarie.