"Nu are niciun sens să oprim vaccinarea", a declarat luni Bruno Riou, un director de la Assistance Publique-Hopitaux de Paris (AP-HP), pentru France Inter. "E ca și cum am spune: 'S-a produs un accident de automobil cu o persoană vaccinată, de acum vom interzice conducerea automobilelor sau vom suprima vaccinarea'", a adăugat specialistul francez.

Totuși, de o săptămână, aproape că nu a existat o zi fără ca o țară să suspende vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de AstraZeneca. Măsura vizează fie o parte din loturile de vaccin existente pe piață, fie este totală și blochează întreaga utilizare a acestui vaccin pe teritoriul național.

Austria a lansat această "mișcare" pe 8 martie, suspendând un lot de vaccinuri după moartea unei infirmiere care primise o doză de vaccin AstraZeneca. Femeia, în vârstă de 49 de ani, a murit din cauza unei coagulări sangvine deficitare. De atunci, alte țări, inclusiv Italia, au suspendat loturi izolate.

Mai multe țări din spațiul scandinav - Danemarca, Norvegia, Islanda - au mers încă și mai departe și au suspendat toate vaccinurile AstraZeneca, fiind urmate, duminică, de Olanda.

Germania, urmată de Franța și Italia, sunt cele mai recente țări care au adoptat luni o astfel de măsură, "cu titlu preventiv", după semnalarea unor efecte secundare.

În afara Europei, Republica Democrată Congo, Indonezia și Thailanda și-au amânat lansarea campaniilor de vaccinare.

De fiecare dată, autoritățile sanitare reacționează la apariția unor astfel de cazuri, în țările lor sau în străinătate, unde persoane vaccinate dezvoltă probleme sangvine uneori mortale. Este vorba fie despre dificultăți de coagulare, ca în Austria, fie despre formarea de cheaguri sangvine (tromboză).

Însă autoritățile de resort au recunoscut un lucru: nu există nicio legătură dovedită între aceste probleme de sănătate și vaccinul AstraZeneca, cu excepția unei secvențe cronologice. Dacă vaccinul este suspendat, decizia e luată pentru ca experții să aibă timpul necesar pentru a se asigura că un astfel de raport de cauzalitate nu există.

Este vorba despre un principiu clasic de precauție, care se bucură de sprijinul anumitor cercetători.

"Când utilizăm un produs relativ recent, așa cum sunt toate aceste vaccinuri noi, trebuie să le monitorizăm ca laptele pe foc și, imediat ce apare un semnal, deși nu credem în riscul indus de el, trebuie să oprim totul", declara joi experta elvețiană în vaccinuri Claire-Anne Siegrist pentru RTS.

Însă abordarea explicată mai sus i-a lăsat perplecși pe mulți alți profesioniști din sectorul medical, care afirmă că aceste probleme de sănătate nu par să fie mai frecvente după vaccinarea cu serul AstraZeneca decât în rândul persoanelor vaccinate cu alte produse de imunizare folosite în Europa, precum vaccinurile Pfizer-BioNTech și Moderna.

"Se merge prea departe"

Acesta este, de altfel, argumentul prezentat chiar de grupul AstraZeneca. Într-un comunicat publicat duminică, AstraZeneca a subliniat faptul că numărul de cazuri de tromboze după primirea vaccinului este "similar" celui raportat de ceilalți producători de vaccinuri anti-COVID-19.

Aceste afirmații sunt sprijinite de cifrele oficiale publicate în Marea Britanie, una dintre cele mai avansate țări din lume prin prisma campaniilor de vaccinare. Cifrele britanice demonstrează, de altfel, caracterul extrem de rar al cazurilor de tromboză.

Au existat doar 35 de astfel de cazuri la cele 9,7 milioane de persoane care au primit o doză de vaccin AstraZeneca - reprezentând 0,0004% - și 24 de cazuri la cele 10,7 milioane de persoane vaccinate cu serul Pfizer-BioNTech - 0,0002%. În fiecare categorie, a existat un singur deces.

"În mod clar, procentul (...) nu este diferit", a subliniat într-un comunicat Stephen Evans, epidemiolog la London School of Hygiene and Tropical Medicine, citat de organizația Science Media Centre, care regretă suspendarea vaccinului AstraZeneca în mai multe țări.

"Este cât se poate de rezonabil să studiem cu atenție legăturile dintre vaccinuri și problemele de coagulare, dar se merge prea departe atunci când îi împiedicăm pe oameni să primească vaccinurile care pot să îi ajute să evite îmbolnăvirea", a insistat același expert.

Potrivit companiei AstraZeneca, cazurile de tromboză sunt chiar considerabil mai puțin frecvente decât media raportată la nivelul populației nevaccinate.

Acest lucru nu înseamnă însă că vaccinul este lipsit de efecte secundare. În Franța, datele furnizate de autoritatea cu rol de reglementare a medicamentelor, ANSM, arată că ele sunt mai frecvent semnalate la persoanele vaccinate cu AstraZeneca (0,66%) decât la cele imunizate cu vaccinurile Pfizer-BioNTech (0,19%) și Moderna (0,12%).

Aceste efecte secundare sunt în general lipsite de gravitate. Însă unele dintre ele se pot dovedi totuși grave, constând în reacții alergice, care împiedică respirația. Uniunea Europeană a adăugat reacțiile alergice, în urmă cu câteva zile, pe lista de efecte secundare potențiale ale vaccinului AstraZeneca, chiar dacă astfel de cazuri au fost excepționale: doar 41 de cazuri raportate la 5 milioane de persoane. 

Sursa:Agerpres