Dacă vă întrebați ce a făcut Coreea de a devenit atât de eficientă și, de asemenea, dacă vreți să aflați cele mai corecte informații despre coronavirus, vă invităm să urmăriți un interviu cu cel mai respectat expert al țării, profesorul Kim Woo-Jiu de la Spitalul Universitar Guro din Seul. Lucrează în domeniul bolilor infecțioase din 1990 și în decursul acestor 30 de ani a tratat cazuri de tuberculoză, SIDA, rujeolă, s-a confruntat cu epidemiile de SARS în 2003 și gripă porcină în 2009, dar și cu Ebola, în 2014, apoi MERS în 2015. Spune însă că actuala pandemie de Covid-19 ridică cele mai mari provocări.

Cum se transmite coronavirusul

Profesorul Kim Woo-Jiu: Când tușim sau strănutăm expulzăm picături. Practic, scuipăm. Trebuie să fie mai mari de 5 microni pentru a fi considerate picături, iar o singură picătură conține multe virusuri. Mă refer la cele provenite de la o persoană infectată. Pentru că picăturile sunt mai mari de 5 microni, acestea urmează o traiectorie curbă, ca un curcubeu, și aterizează de regulă la o distanță între 1 metru și 2 metri. În acel moment, virusul te poate infecta prin ochi, nas sau gură.

Reporter: Dar prin aer, dacă trec pe unde a trecut o persoană infectată, mă pot contamina?

Prof. Kim Woo-Jiu: Cu aerul este o chestiune ușor diferită. Explic mai încolo. Așadar, principala cale de transmitere este prin picături.

A doua rută... Atunci când strănutăm sau ne curge nasul, avem tendința să ne ștergem nasul cu mâna, nu? O facem fără să ne gândim. Iar virusul ajunge pe mână. Apoi vin și vă strâng mâna. V-am transmis virusul prin contact direct. Aceasta este a doua cale.

Apoi, a treia, este prin contact indirect. Atunci când un pacient strănută sau tușește, picăturile ajung și pe suprafețele din jur, pe masă, pe clanța ușii, pe tastatură...

Cât supraviețuiește virusul?

Iar virusul poate supraviețui acolo de la câteva ore până la mai mult de 3 sau 4 zile. (...)

Pe hârtie sau textilele din care sunt făcute hainele noastre, nu atât de mult. Pe hârtie, poate o zi. Depinde de temperatură și umiditate. 

Pe o masă ca aceasta, poate să supraviețuiacă chiar și 5-7 zile. Deci când atingi suprafața după câteva ore, virusul de pe mâna ta încă este activ. Închipuie-ți ce se întâmplă dacă îți atingi apoi fața.

Te poți infecta din aer, prin aerosoli?

Reporter: Deci practic nu te poți infecta dacă doar respiri aerul.

Prof. Kim Woo-Jiu:  Așa este. În mod obișnuit, în viața de zi cu zi, te infectezi prin picături, prin contact direct și contact indirect. Acestea fiind spuse, te poți totuși infecta din aer în anumite condiții. Este vorba despre transmiterea prin aerosoli.

Recent, mii de persoane dintr-o sectă religioasă numită Shincheonji s-au infectat în Coreea de Sud. Biserica era la etajul 10 al unei clădiri, într-un spațiu închis. Ferestrele erau închise pentru că era iarnă. Imaginați-vă câteva sute de oameni, adunați la un metru sau doi distanță unul de altul, rugându-se sau cântând ore în șir. Dacă acolo se află o persoană infectată, gândiți-vă câte picături produce. Cu toții scuipăm, chiar și când vorbim normal, dar cineva care cântă sau țipă va produce mai multe picături. Vă amintiți când am spus că o picătură este mai mare de 5 microni? Când oamenii strigă sau țipă, nu toate picăturile ajung jos, nu aterizează la o distanță de un metru sau doi, pentru că pot fi curenți care să bată și din lateral. Picătura poate parcurge o distanță mai mare, iar pe drum poate să se „usuce”. Picăturile se micșorează la mai puțin de 5 microni și se transformă în aerosoli. Pentru că sunt mai ușori, aceștia sunt afectați mai puțin de gravitație și pot parcurge mai mult de 2 metri. Astfel că se poate infecta chiar și o persoană care stă la mai mult de 2 metri distanță. De aceea, adunările în spații închise din biserici, din birourile de call center și orice altă zonă aglomerată închisă, în care oamenii vorbesc tare sau mănâncă, sunt riscante. Dar afară, de exemplu, pe cărările din parc, care sunt spații deschise, transmiterea pe această cale este improbabilă.

Care sunt simptomele care ar trebui să indice necesitatea unui test pentru COVID-19

În primul rând, trebuie testați cei care au febră sau usturime în gât, care tușesc sau au dificultăți de respirație. Este deosebit de important pentru persoanele în vârstă și cele din grupul de risc să se testeze și dacă resimt doar o stare de oboseală, pierderea apetitului sau dureri ușoare în tot corpul.

O echipă de cercetători a confirmat că aproximativ 30% dintre cei diagnosticați cu COVID-19 își pierd simțul mirosului și al gustului. Iar asta poate dura între 5 și 10 zile.

Este necesară purtarea măștii și a ochelarilor?

Reporter: Când ne uităm în jur zilele acestea, vedem că aproape toți coreenii poartă mască. Mi-am luat și eu astăzi, dar dacă virusul poate intra în ochi, mai are rost să port mască?

= Dar purtați ochelari.

- Deci și ochelarii ajută?

- Desigur. Am menționat ochii, nasul și gura (drept porți de intrate pentru virus, n. red.) pentru că în ele sunt membrane mucoase, în pleoape, în interiorul nasului, în gură. Virusul nu poate intra în piele, dar mucoasele au un receptor care se numește ACE2. Virusul trebuie să se lipească de acești receptori, pe care nu îi avem și în piele. Pielea noastră acționează ca o barieră. Virusul nu poate intra nici prin urechi.

În Occident, în Europa și în SUA, nu prea vezi oameni purtând mască. Mi se pare straniu. În Statele Unite, șeful sistemului sanitar public le-a spus oamenilor că nu este nevoie să poarte mască. OMS a recomandat același lucru. Dar eu nu sunt de acord. Mesajul acesta trebuie pus în context. Cred că scopul a fost împiedice ca publicul să facă stocuri de măști și asta pentru că personalul medical are mai multă nevoie de ele. Dacă personalul medical nu mai are măști, nu mai poate trata pacienții. Cu alte cuvinte, pentru că sunt puține măști în SUA, personalul medical trebuie să aibă prioritate.

- În concluzie, ajută să porți mască.

- Sigur că da. Altfel de ce le-ar mai purta doctorii în spitale?  (...) Măștile și-au dovedit utilitatea în prevenirea infecțiilor. Uitați-vă la China, Hong Kong, Japonia și Coreea. În țările din Asia, oamenii poartă mască. Dar dacă vă uitați la multe dintre țările europene și la SUA, virusul se răspândește rapid. Unul dintre motivele pentru care Coreea are o rată relativ mică de infecții este că lumea poartă mască și se spală frecvent pe mâini.

Cât de mult testează Coreea de Sud și cum procedează concret

Reporter: Coreea este lăudată pentru răspunsul rapid pe care l-a avut la această epidemie și pentru că face multe teste. Cât de multe teste se fac în Coreea?

Prof. Kim Woo-Jiu: Facem zilnic 15.000 de teste. Până acum au fost făcute în total 338.000 de teste. Mai precis, atâtea teste s-au făcut până pe 23 martie. 

- Dar cum poate Coreea să facă atât de multe teste atât de repede?

- Coreea a mai trecut și prin pandemia de gripă porcină din 2009, prin epidemia de MERS din 2015, deci abia în urmă cu 5 ani. Mulți coreeni erau deja educați pentru că au mai trecut prin asta. Știm că spălatul pe mâini și purtatul măștilor poate preveni infecția. În timpul epidemiei de MERS, ne-am dat seama că trebuie să creăm repede kituri de testare.  (...) De la gripa porcină din 2015, guvernul coreean a investit mult în cercetarea și dezvoltarea kiturilor de testare PCR. Și, mai important de atât, companiile care produc aceste kituri de testare și-au dat seama că pot face mulți bani din asta, așa că au început să investească în cercetare și dezvoltare. Poate că este capitalism pur, dar așa a apărut o competiție între companii pentru profit. A existat o motivație financiară.

- Asta înseamnă că alte țări sunt deja în întârziere cu răspunsul? Pentru că nu erau pregătite?

- Așa este.

- Cât de mult durează de când te testezi până vine rezultatul?

- În mod normal durează 6 ore, dar pentru că sunt foarte mulți oameni testați în același timp, ei sunt ținuți temporar într-un centru și află răspunsul a doua zi. Dacă iese pozitiv, pacienții în stare gravă sunt duși la spital, iar cazurile mai puțin grave sunt internate în centre de tratament. Dacă testul este negativ, merg acasă și intră în autoizolare pentru 2 săptămâni. Îi ajutăm să-și instaleze o aplicație pentru autoizolare pe telefoanele mobile. Prin aplicația aceasta, noi putem vedea unde se află. Dacă ies din casă, sună o alarmă care ne alertează că au depășit perimetrul. De asemenea, trebuie să introducă simptomele în aplicație de două ori pe zi. Dacă personalul care îi monitorizează vede că într-o zi nu au introdus nimic, va crede că aceștia nu respectă izolarea așa cum trebuie și îi vor contacta.

În general, populația este disciplinată, dar copiii continuă să meargă la pregătire, deși școlile sunt supendate, pentru că în Coreea există o presiune foarte mare la admiterea la facultare, iar tinerii de 20 de ani tind să fie nepăsători - continuă să meargă în cluburi și baruri, nu poartă mască. 30% dintre cazurile confirmate în Coreea de Sud sunt pers care au între 20 și 30 de ani.

Când se termină criza? Trei scenarii

Profesorul Kim Woo-Jiu nu crede că actuala pandemie se va termina repede. Sunt trei scenarii, în opinia lui:

• 1) se va comporta asemănător SARS, se va termina în iulie-august, și nu va reveni, dacă toate țările fac eforturi. Este cel mai optimist scenariu, îi dă 10% șanse sau chiar mai puțin;
• 2) la vară va dispărea din emisfera nordică, dar se va răspândi în emisfera sudică, apoi se va întoarce în nord în noiembrie sau decembrie, ca gripa sezonieră;
• 3) va fi creat un vaccin, toată populația lumii va fi vaccinată și omenirea va scăpa de COVID cum a scăpat în anii 80 de variolă - este cel mai ambițios scenariu și cel mai greu de atins.

Sursa:Digi24