Coronavirus: Înainte de COVID-19, două secole de vaccinare și neîncredere
-
08 Decembrie 2020 10:42
Campaniile de vaccinare iau startul la un an după apariția COVID-19, o rapiditate fără precedent ce contribuie la creșterea speranțelor, dar care alimentează totodată neîncrederea dintotdeauna în vaccinuri, relatează marți AFP care trece în revistă două secole de progres și suspiciune, preluat de Agerpres.
1796: Ideea lui Jenner
Foto: www.sciencemuseum.org.uk
Cu pustulele sale extrem de contagioase, variola a fost timp de secole o boală cumplită. În 1796, un medic englez, Edward Jenner, a venit cu ideea de a inocula o formă ușoară de variolă, Variolae vaccinae, unui copil pentru a stimula răspunsul imun. Procedeul funcționează și astfel se naște "vaccinarea".
1853: Primul vaccin obligatoriu
În Regatul Unit, vaccinul împotriva variolei a devenit obligatoriu pentru copii în 1853. Această primă vaccinare obligatorie a stârnit o puternică opoziție. Oponenții au invocat "pericolul" de a injecta produse de origine animală, "motive religioase" sau "încălcarea libertăților individuale".
O "clauză de conștiință" a fost introdusă în legislația britanică încă din 1898 pentru a permite persoanelor recalcitrante să se sustragă de la vaccinare.
1885: Pasteur și rabia
La sfârșitul secolului al XIX-lea, Louis Pasteur a dezvoltat un vaccin împotriva rabiei plecând de la o tulpină atenuată a virusului. O injectare a fost efectuată cu succes în 1885 pe Joseph Meister, un copil mușcat de un câine suspectat de rabie.
Foto: www.sciencehistory.org
Și în acest caz procedeul a suscitat suspiciuni - Pasteur a fost acuzat că ar fi dorit să obțină profituri prin producerea unei "rabii de laborator".
Anii 1920: BCG, difterie, tetanos...
După dezvoltarea vaccinului contra febrei tifoide, la sfârșitul secolului al XIX-lea, anii 1920 au fost martori la proliferarea vaccinurilor - împotriva tuberculozei (BCG, 1921), difteriei (1923), tetanosului (1926) și tusei convulsive (1926).
Tot în anii 1920 au început să fie folosite sărurile de aluminiu ca adjuvant pentru creșterea eficacității vaccinurilor. Aceasta au fost ulterior o sursă de suspiciune din partea celor care se opuneau vaccinurilor, în special în Franța.
1944: vaccin antigripal
Prima campanie de vaccinare împotriva gripei s-a desfășurat în 1944/1945 pentru protejarea soldaților americani desfășurați pe fronturile din Europa.
Treizeci de ani mai târziu, prima campanie majoră de vaccinare antigripală din Statele Unite "s-a încheiat în 1976 cu un dezastru", amintește pentru AFP istoricul științific Laurent-Henri Vignaud. Creșterea în rândul persoanelor vaccinate a numărului de cazuri de sindrom Guillain-Barré, o boală rară a sistemului nervos, "conduce la stoparea injectării".
1980: Variola eliminată
Ultimul caz natural de variolă a fost diagnosticat în Somalia la data de 26 octombrie 1977. Această boală care a ucis aproximativ 300 de milioane de oameni în secolul XX, mai mult decât conflictele armate, a fost oficial declarată eradicată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) la data de 8 mai 1980, grație efortului global de vaccinare, care a început după Al Doilea Război Mondial.
1998: Studiu fals, neîncredere reală
În 1998, un studiu publicat în prestigiosul jurnal medical The Lancet a sugerat o asociere între vaccinarea ROR (rujeolă, oreion, rubeolă) și autism.
Studiul s-a dovedit a fi un "trucaj" al autorului Andrew Wakefield. Însă, nici dezmințirea oficială a revistei, nici lucrările ulterioare care au demonstrat absența acestei asocieri nu au reușit să liniștească temerile. Acest studiu este încă citat în mod regulat de cei care se opun vaccinurilor.
2009: Eșecul vaccinării H1N1
În 2009, o pandemie de gripă H1N1, cauzată de un virus din aceeași familie cu gripa din 1918, a determinat OMS să tragă semnalul de alarmă. Au fost organizate campanii de vaccinare, însă epidemia s-a dovedit mai puțin gravă decât se prevăzuse, provocând 18.500 de morți.
Milioane de doze au fost aruncate, iar acuzațiile de gestionare necorespunzătoare au consolidat neîncrederea în privința vaccinării în numeroase țări, unde "antivacciniștii" au evidențiat cazuri de efecte secundare, totuși rare.
2020: Poliomielita și teoria conspirației
Eradicată oficial din Africa din august 2020 datorită unui vaccin, poliomielita rezistă însă în Asia, Pakistan și Afganistan, unde această boală, care duce la paralizie la copiii mici, rămâne endemică.
Eșecul campaniilor de vaccinare se explică îndeosebi prin neîncrederea populațiilor rurale și credința în teoriile conspirației privind un complot împotriva musulmanilor.
Sursa:Agerpres