Studiul, publicat în revista de specialitate Cardiovascular Research, urmărește să evalueze proporția în care această poluare, deja la originea unor decese premature, ar putea influența și mortalitatea provocată de COVID-19.

Această proporție ar fi în jur de 19% în Europa, de 17% în America de Nord, de circa 27% în Asia de Est, potrivit estimărilor profesorului Jos Lelievel de la Institutul de chimie Max Planck din Mainz (Germania) și ale colegilor săi.

Expunerea pe termen lung la poluarea atmosferică ar fi contribuit de asemenea la 29% din decesele cauzate de COVID-19 în Republica Cehă, 27% în China, 26% în Germania, 22% în Elveția, 21% în Belgia, 19% în Olanda, 18% în Franța, 15% în Italia, 14% în Marea Britanie, 12% în Brazilia, 11% în Portugalia, 9% în Spania, 6% în Israel, 3% în Australia și doar 1% în Noua Zeelandă.

Cercetătorii au folosit date epidemiologice anterior colectate din Statele Unite și China privind poluarea aerului și COVID-19 și privind SARS din 2003, o boală similară cu cea provocată de noul coronavirus.

Expunerea la poluarea atmosferică agravează probabil "comorbiditățile care ar putea avea rezultate fatale pentru sănătate în urma infectării cu noul coronavirus".

"Dacă aveți deja boli cardiovasculare, atunci poluarea aerului și infecția cu coronavirus vor provoca probleme care pot duce la atacuri de cord, insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral", a declarat co-autorul studiului Thomas Muenzel de la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz, Germania.

Peste 1,1 milioane de persoane din întreaga lume au murit după ce au fost infectate cu noul coronavirus, conform datelor oficiale oferite de Universitatea Johns Hopkins din SUA.

"Tranziția către o economie verde cu surse de energie curate și regenerabile ar favoriza atât mediul, cât și sănătatea publică, la nivel local, prin îmbunătățirea calității aerului și, la nivel global, prin limitarea schimbărilor climatice", au afirmat autorii studiului.

Sursa:Agerpres