Seara de 5 decembrie are o semnificație aparte pentru toți copiii. În fiecare an, în această seară, ei își spală și își lustruiesc pantofii, cizmele ori ghetele, așteptându-l pe Moș Nicolae, să le aducă daruri.

Tradiția darurilor primite de la Moș Nicolae are origini vechi - din vremea unui personaj legendar, care a existat cu adevărat. Acesta era un episcop cu mare credință în Dumnezeu, care a trăit în secolul al IV-lea - Nicolae din Myra-Lichia (undeva, pe meleagurile Turciei de astăzi), căruia îi sunt atribuite numeroase fapte bune față de oamenii săraci ori necăjiți. Provenind dintr-o familie înstărită, la moartea părinților săi, el și-a dăruit întreaga avere celor nevoiași.

Una dintre cele mai cunoscute legende despre Moș Nicolae este aceea a trei fete sărace - care, neavând zestre, nu puteau să se căsătorească și urmau să fie vândute de tatăl lor unor bărbați înstăriți. Dar Sfântul Nicolae, aflându-le necazul, a aruncat prin fereastră, fiecăreia dintre ele - în noaptea de 5 spre 6 decembrie -, câte un săculeț de bani. Săculeții au căzut fie în ciorapii puși la uscat, fie în ghetele fetelor. Probabil, de aici este obiceiul ca darurile de Moș Nicolae să fie puse în ghete, scrie sursa amintită.

Și tot din acest motiv, copiii au grijă ca ghetele ori cizmele lor să fie foarte curate în această noapte.

În tradițiile românești, Moș Nicolae apare în noaptea dinspre 5 spre 6 decembrie pe un cal alb (un soi de trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii). Tot el păzește Soarele pentru a nu se strecura spre tărâmurile de miazănoapte și a lăsa lumea fără lumină și căldură, ajută văduvele, orfanii și fetele sărace, este stăpânul apelor și salvează de la înec corăbierii, apără soldații pe timp de război (motiv pentru care este invocat în timpul luptelor), precizează volumul ''Cartea de Crăciun''.

Mai există și obiceiul să se pună în apă, în această noapte, crenguțe de pomi fructiferi - în casă, lângă icoane -, care ar trebui să înflorească de Anul Nou. În funcție de crenguța pomului care a înflorit, se așteaptă recolta bună de fructe în noul an. La sate există obiceiul ca în ziua de Sfântul Nicolae feciorii să se organizeze în cete și să-și aleagă gazda unde vor merge pentru a repeta colindele de Crăciun și de Anul Nou.

Legenda lui Moș Nicolae s-a răspândit în toată lumea și a luat caracteristicile fiecărei țări. În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit o zi a darurilor ori a activităților cu caracter umanitar, caritabil.

În Germania, imaginea lui Moș Nicolae a apărut prin îmbinarea unei figuri păgâne cu imaginea creștină a Sfântului Nicolae, care este văzut ca un bătrân ce poartă un sac în spate și un mănunchi de nuielușe în mână. Copiii cuminți primesc dulciuri din sac, iar copiii care n-au fost cuminți primesc o nuielușă, un cartof sau câțiva cărbuni.

Copiii din Franța, așteptându-l pe Moș Nicolae, lasă lângă ghetuțe un pahar de vin, iar pentru măgărușul lui lasă doi-trei morcovi și puțin zahăr, pentru că în regiunile din estul Franței, cei mici știu că Moș Nicolae vine călare pe un măgăruș, alături de Pere Fouettard (Moș Nuielușă), înveșmântat în negru. Moș Nicolae lasă daruri copiilor buni, iar Moș Nuielușă le lasă celor care n-au fost cuminți câte o nuielușă.

În Belgia și Luxemburg, copiii își așază ghetuțele în fața ușii și, la fel ca micuții francezi, pregătesc un pahar de vin pentru moșul.

Moș Nicolae este foarte iubit de copiii din Austria, care îl percep ca pe un bătrân înveșmântat asemenea unui episcop, cu o carte mare în care îngerii au scris toate faptele celor mici și ține în mână o nuia destinată micuților care nu au dat ascultare părinților.

În Italia, copiii așază pe o farfurie, în seara de 5 decembrie, bilețele în care-și scriu dorințele, promițându-i lui Moș Nicolae că vor fi cuminți în anul care va veni. A doua zi, în locul bilețelelor, găsesc dulciurile lor preferate.

Moș Nicolae (Sveti Nikola) aduce cadouri în Croația după ce, cu o seară înainte, copiii își lustruiesc încălțămintea și o așază pe pervazurile ferestrelor, pentru a fi umplută cu daruri, dulciuri și fructe de către generosul moș.

În Polonia, Moș Nicolae este perceput ca fiind îmbrăcat în haine episcopale, coborând din ceruri cu ajutorul unui înger și colindând întreaga țară mergând pe jos sau purtat într-o trăsură trasă de un cal alb. După ce intră într-o casă, Moș Nicolae ascultă rugămințile copiilor, îi ceartă - dacă n-au fost cuminți -, sau îi laudă - dacă au fost buni. Celor buni le dăruiește icoane, mere roșii, portocale și ''pierniki'' (prăjiturele sfinte, făcute cu miere și mirodenii).

În Slovacia, Moș Nicolae (Svaty Mikulas) sosește într-o trăsură trasă de un cal. În ajun, copiii își așază încălțămintea lustruită pe pervazul ferestrei sau în pragul ușii, sperând să o găsească dimineața încărcată cu daruri. În unele școli are loc sărbătoarea "Mikul Mail", în cadrul căreia copiii își dăruiesc unul altuia mici cadouri.

În Slovenia, în seara anterioară zilei de Sântul Nicolae, copiii își așază încălțămintea afară, în fața ușii, așteptând să o găsească a doua zi plină cu fructe, bomboane, monede și mici jucării. Cel care îl însoțește pe Moș Nicolae, numit Parkel, pune în încălțămintea copiilor obraznici cărbuni și cenușă.

Înaintea zilei de Sfântul Nicolae (Szent Miklós), copiii din Ungaria își lustruiesc pantofii sau ghetele și le așază pe pervaz pentru a fi umplute de darnicul Moș. Dimineața, copiii găsesc în încălțăminte bomboane, portocale, nuci, mere, ciocolată și mici cadouri. Copiii obraznici primesc nuiele sau linguri de lemn.

Pe stil nou sau vechi, sau în ambele cazuri, cum se mai face pe la noi, această sărbătoare oferă copiilor o poveste fermecătoare și vibrantă, o așteptare să fie răsplătiți generos pentru purtarea lor exemplară. Așa, cum în adâncul sufletului, așteaptă de o viață acest miracol și oamenii de toate vârstele din Republica Moldova.