Într-o conferință de presă la IPN, Elena Botezatu, directoarea executivă a Centrului „La Strada”, a declarat că datele unei cercetări efectuate în martie denotă că fiecare al cincilea copil a trecut printr-o experiență neplăcută în mediul virtual. Cele mai frecvente situații neplăcute sunt accesarea de conținuturi sexuale în mod involuntar, dar și propunerile indecente de la persoane necunoscute sau chiar discuții cu tentă sexuală. Toate aceste experiențe indică asupra faptului cât de vulnerabili sunt copiii atunci când trec prin diferite experiențe de abuz, îndeosebi abuz sexual. Și reacțiile de răspuns ale copiilor sunt diferite. De multe ori copiii aleg să nu vorbească despre experiențele prin care au trecut, iar acest lucru denotă că nu există un mediu de încredere pentru copii, aceștia temându-se că vor fi blamați.

Șeful Oficiului Consiliului Europei în Republica Moldova, William Massolin, a declarat că, în ultimii trei ani, numărul raportărilor de abuz sexual asupra copiilor a crescut la aproape 17 milioane – în 2019, acestea incluzând circa 70 de milioane de imagini și video. Potrivit lui, și cifrele pentru Republica Moldova sunt alarmante. De exemplu, în anul 2020, organele de anchetă au inițiat aproximativ 40 de cauze penale în privința materialelor de abuz sexual asupra copiilor, ceea ce reprezintă cu 44% mai mult în comparație cu anul 2019. „Pandemia COVID-19 a înrăutățit și mai mult situația. Potrivit celui mai recent raport Europol, abuzul sexual asupra copiilor în Uniunea Europeană a crescut și a devenit una din principalele amenințări privind criminalitatea cibernetică ca urmare a măsurilor de lockdown impus în contextul pandemiei ”, a notat William Massolin.

Angela Prisăcaru, consultant principal la Direcția învățământ general a Ministerului Educației și Cercetării, a menționat că, de-a lungul timpului, au fost desfășurate numeroase activități legate de siguranța în mediul online. Studiile realizate în ultima perioadă au identificat un șir de vulnerabilități care preocupă autoritățile. „Și pentru a asigura o abordare comprehensivă și pentru a indica actorii care sunt responsabili și care trebuie să intervină, venim cu aceste standarde pentru siguranța și securitatea copiilor în mediul online, care vor acoperi acea lipsă a unui act normativ la nivelul instituției de învățământ. Este vorba și despre abordarea subiectelor ce țin nu doar de crearea unui mediu sigur în cadrul instituției de învățământ, dar care presupune și atragerea tuturor membrilor comunități pentru a asigura acest obiectiv”, a notat Angela Prisăcaru.

Noile standarde urmează să integreze politicile, practicile și procedurile din școală, astfel încât siguranța online să devină element transversal al sistemului de educație, în concordanță cu prevederile politicilor internaționale din domeniul protecției drepturilor copiilor și asumate de școlile din țările europene. Implementarea acestor standarde presupune o schimbare la nivel de conștiință, atitudini și abordări în activitățile cu elevii despre siguranța online, dar și în percepțiile comunității despre ce înseamnă, de fapt, responsabilitatea legală a instituțiilor de învățământ de a proteja copiii de orice formă de violență și cum raportăm această obligație la tot ce se întâmplă în mediul virtual.

După încheierea proiectului pilot de implementare a Standardelor Școlii Sigure Online în cele șase școli, acestea vor fi extinse în toate instituțiile de învățământ.