Aderarea UE ca bloc la Convenția de la Istanbul va permite aplicarea de politici globale și coordonate la nivel comunitar, iar statele membre vor trebui să aplice norme obligatorii pentru combaterea violenței de gen.

Adoptată de Consiliul Europei în 2011, convenția cuprinde, printre altele, măsuri și obligații care merg de la sensibilizarea opiniei publice și până la acțiuni legale în care anumite forme de violență să fie considerate infracțiuni.

În baza acestei convenții, Comisia Europeană a prezentat anul trecut un proiect de directivă prin care urmărește să unifice definiția delictului de viol în toate cele 27 de state membre ale UE, în sensul ca orice raport sexual ''neconsimțit'' să fie considerat viol, fără a mai fi nevoie de dovedirea amenințării sau a folosirii forței, așa cum au procedat Spania și înaintea ei Suedia. Aceasta din urmă a adoptat în 2018 sub influența mișcării feministe #MeToo o lege ce instituie consimțământul explicit pentru un act sexual, lege care a condus la o creștere a condamnărilor penale pentru viol.
Șase state central și est-europene membre ale UE nu au aderat la această convenție, respectiv Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Letonia și Lituania, în timp ce Polonia, care a semnat-o sub un guvern liberal precedent, dorește sub conducerea actualului guvern conservator să se retragă din ea.

Aceste țări au refuzat să ratifice documentul întrucât consideră că, dincolo de obiectivul declarat al combaterii violenței împotriva femeilor, această convenție încurajează căsătoriile între homosexuali și acceptarea unui al treilea gen. În opinia ministrului polonez al justiției, Zbigniew Ziobro, respectiva convenție este ''o creație feministă menită să justifice ideologia gay''.

Totuși, convenția va avea în UE o aplicare limitată la domeniile asupra cărora blocul comunitar are competență exclusivă, în cazul de față cooperarea judiciară în materie penală și politica de azil pentru migranți, așadar statele membre care nu au aderat la ea cu titlu individual vor fi scutite de unele obligații cuprinse în document, însă vor fi obligate să efectuează schimbări legislative impuse de aderarea UE ca bloc la convenție.

Această aderare survine la șase ani după ce a fost propusă de Comisia Europeană în anul 2016 și după cereri insistente ale Parlamentului Europeană de a fi adoptată la nivel comunitar, demersuri care s-au lovit de opoziția celor șase state membre care o resping.

Pentru a neutraliza această opoziție, Comisia Europeană a apelat la Curtea de Justiție a UE (CJUE), care a hotărât în octombrie 2022 că respectiva convenție poate fi adoptată la nivelul UE fără a mai fi nevoie de unanimitate în Consiliul UE, ce reunește statele membre.

"Una din trei femei a suferit violență fizică sau sexuală în ultimii 15 ani. Foarte multe nu o denunță. Foarte mulți agresori rămân nepedepsiți. Trebuie să acționăm, iar Convenția de la Istanbul este instrumentul nostru legal pentru a consolida drepturile femeilor", a indicat vineri într-un comunicat vicepreședinta Comisiei Europene pentru Valori și Transparență, Vera Jourova.