Sediul Companiei „Teleradio-Moldova, vandalizat. Instituția acuză o tentativă de intimidare a jurnaliștilor, citim pe site-ul postului public de televiziune Moldova1. Sediul Companiei „Teleradio-Moldova” a fost din nou vandalizat, în noaptea de 27 iulie. Persoane necunoscute au stropit cu vopsea roșie și neagră coloanele și geamurile Casei Radio, sediul administrativ al instituției. Din imaginile surprinse de camerele de supraveghere se observă că, la ora 03:20, un individ cu glugă pe cap și fața acoperită vopsește cu spray una dintre coloanele de la intrarea în sediul instituției Teleradio-Moldova. Actul de vandalism s-a petrecut în mai puțin de două minute. Din înregistrare reiese că persoana nu a acționat singură. La plecare, aceasta face un gest care pare să indice către cineva, sugerând că-l îndeamnă să se retragă. Conducerea Teleradio-Moldova condamnă actul de vandalism și califică această acțiune drept o tentativă de intimidare a jurnaliștilor de la posturile publice de radio și televiziune. Imaginile surprinse de camerele de supraveghere au fost transmise autorităților competente. Nu este pentru prima dată când sediul Teleradio-Moldova este vandalizat. O acțiune similară a avut loc pe 28 septembrie 2024, înaintea alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional.

Conturile Blocului „Victoria” și ale mai multor politicieni asociați lui Șor vor fi blocate. Europa Liberă relatează că după ce, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a aplicat restricții de circulație a acestor persoane, conturile și bunurile acestora vor fi blocate și în R. Moldova. Este vorba despre Victoria Furtună, Alexei Lungu, Alexandru Beschieru, Vadim Grozavu, Irina Lozovan, Natalia Parasca și Alexandr Nesterovschi. De asemenea, pe listă figurează Blocul „Victoria”, compania A7 și Centrul cultural-educațional al Moldovei. „Serviciul Fiscal de Stat va bloca conturile bancare ale celor care îl ajută pe Șor să aducă dezordine și destabilizare în țară. Astfel, le împiedicăm schemele cu bani murdari, corupție electorală și îmbogățire ilicită”, a anunțat premierul Dorin Recean, care conduce Consiliul interinstituțional de supervizare – un organ colegial menit să aplice în R. Moldova măsurile restrictive internaționale. Premierul a precizat că eforturile de subminare a R. Moldova „se vor înteți în următoarea perioadă”, adică înainte de alegerile parlamentare din septembrie, iar instituțiile statului „își fac datoria pentru a împiedica aceste tentative”. După alegerile prezidențiale din 2024, guvernarea a reclamat un fenomen de amploare de cumpărare a voturilor organizat de structurile lui Ilan Șor din R. Moldova, finanțat de Rusia. Pentru alegerile din septembrie, Comisia Electorală Centrală a refuzat să înregistreze Blocul „Victoria” ca bloc electoral, pe motiv că formațiunea este succesoare a Partidului Șor, declarat neconstituțional. Până acum, pe lista națională de sancțiuni erau peste 20 de cetățeni moldoveni supuși sancțiunilor internaționale pentru eforturi de destabilizare a R. Moldova sau legături cu agresiunea rusă în Ucraina. Printre acestea se numără fugarii de justiția moldoveană Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor și Veaceslav Platon, deputata Marina Tauber, bașcana Găgăuziei Evghenia Guțul și alții.

Într-un editorial pentru Deschide.md, analistul politic Iulian Chifu scrie despre Ambasadorul rus la Bucureși, Lipaev, și războiul informațional al Rusiei în România și Republica Moldova. Ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, a dat un interviu ce s-a vrut incendiar, dar nu a atras prea multă atenție, iar reacțiile au vizat componenta pseudo-istorică a discursului său. Interviul publicat de RIA Novosti reprezintă o schimbare radicală de profil, comportament și abordare a actualului ambasador al Rusiei la București, care o ia pe urmele lui Valeri Kuzmin, predecesorul său, observă analistul. Ingerința în campania electorală din Republica Moldova, prin interviul acordat unei agenții de presă ruse, arată acțiunea concertată din toate gurile de tun pe care o face Rusia și miza enormă pe care o pune în alegerile din 28 septembrie de la Chișinău, pe care și le dorește deturnate și, dacă nu câștigate de o coaliție prorusă, măcar să blocheze orice formulă de coaliție cu pro-europenii și de prezență a componentei pro-europene la putere, post-electoral. Un mesaj ce relevă miza reală și anunță nori negri în Republica Moldova, atenționează autorul.

Planul de creștere, nivelul de trai, roaming fără tarife cu UE și mai multe fructe din R. Moldova pe piața europeană. Ministra Dezvoltării Economice și Digitalizării, Doina Nistor, a explicat, în cadrul Podcast ZdCe, de ce nu se regăsește pe lista PAS la alegerile parlamentare și de ce nu se va implica în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Ea s-a referit și la cauza unei creșteri economice de numai 0,1% în 2024, argumentând că ar fi vorba de factori externi, seceta care a afectat agricultura R. Moldova și războiul din Ucraina. „Criza, inflația, criza energetică, toate astea au un impact asupra creșterii economice”, a explicat ministra. Ea mai anunțat că prognoza pentru anul 2025 este de 1,3% creștere economică. Planul de creștere pentru Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro oferiți de Uniunea Europeană, țintește dublarea PIB-ului în următorii 10 ani, a mai spus Doina Nistor. „Iar până în anul 2028 vrem să atingem o creștere a PIB-ului de 4-5%, adică PIB-ul să crească într-un mod constant, să avem o creștere economică durabilă și asta nu poate fi făcut fără investiții. Ce înseamnă asta într-un mod simplu, pentru fiecare cetățean? Vrem să trăim astăzi mai bine și să nu așteptăm 10-20-30 de ani. Întrebată dacă banii europeni pentru Planul de creștere vor mai veni, în cazul în care guvernarea de la Chișinău nu va mai fi una pro-europeană, ministra a subliniat că  „Capacitatea noastră de a continua implementarea reformelor după alegeri este una critică pentru a putea beneficia de Planul de creștere și de pachetul de sprijin financiar”.

Universitatea din Taraclia devine filiala Universității „Angel Kanchev” din Bulgaria; Diplomele, recunoscute în spațiul UE, notează Jurnal.md. Un acord în acest sens a fost semnat de miniștrii Educației din cele două state – Dan Perciun și Krasimir Valchev, în prezența prim-ministrului Dorin Recean și a prim-ministrului bulgar, Rossen Jeliazkov. Filiala din Taraclia a Universității „Angel Kanchev” va oferi instruire în cadrul a 7 specialități, la care se vor studia pedagogia, limba și istoria bulgară, precum și domeniile afaceri, informatică și echipamente agricole. Instruirea se va desfășura în limbile bulgară, română și engleză. Universitatea va emite diplome europene, iar studenții vor beneficia de o bursă lunară de aproximativ 2400 de lei.