Laura Codruța Kovesi este în prezent procuror în cadrul Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a României. Ea a deținut anterior diverse poziții de procuror în timpul carierei sale în România, printre care cea de procuror-șef al DNA.

Biroul Procurorului Public European (EPPO), care se așteaptă să fie operațional la sfârșitul anului 2020, va fi o instituție independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală și aducerea în fața justiției a infracțiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupția sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracțiunilor se va putea extinde în viitor pentru a include, de exemplu, faptele de terorism.

Până în prezent, 22 de state membre s-au alăturat Parchetului Public European. Cele cinci state care nu participă încă - Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda și Danemarca - se vor putea alătura în orice moment.

EPPO va avea sediul central în Luxemburg și va fi compus dintr-un procuror-șef și un colegiu de procurori din toate țările participante. Aceștia vor coordona investigațiile curente desfășurate de către procurorii delegați în fiecare stat participant.

Prioritatea Consiliului este ca EPPO să fie operațional în noiembrie 2020. Laura Codruța Kovesi, în calitate de primul procuror-șef european, va avea un mandat de șapte ani care va consta în special în construirea structurii operaționale și administrative a EPPO și în stabilirea de bune relații de lucru cu autoritățile judiciare naționale. ''Consiliul va continua să monitorizeze crearea biroului pentru a asigura un EPPO eficient și efectiv care devine un pilon al luptei contra corupției și fraudei cu fonduri UE'', a declarat ministrul finlandez al justiției, Anna-Maja Henriksson, în calitate de președinte al Consiliului UE, transmite AGERPRES.