„Voi depune, în calitate de președinte al Consiliului Național al Unirii, cerere prin care o să solicit să mi se acord cuvântul la această Adunare Națională pentru a ne exprima opinia de a supune votului reunificarea pe cale juridică. Național, teritorial, lingvistic, cultural – nu este problemă. Pe cale juridică. Adică, depunerea în sfârșit în deplină exercitare a Declarației de Independență cu lichidarea consecințelor Pactului Ribbentrop-Molotov pentru Basarabia, actuala Republică Moldovenească, sudul Basarabiei, nordul Bucovinei și ținutul Herț, cu declanșarea procedurii pe plan internațional”, a declarat președintele Consiliului, Alexandru Arseni, într-o conferință de presă la IPN.

„Îi chemăm pe toți cu demnitate, așa cum au venit la unii dintre voi bunicii, străbunicii sau părinții pe 27 august 1990 și am votat Independența, să votăm și acum”, a adăugat Alexandru Arseni. Totodată, el a spus că vor fi depuse demersuri pentru ca pe ordinea de zi a Summitului din 1 iunie, care va întruni șefi de state și prim-miniștri, să fie introdusă pe ordinea de zi problema recunoaștere reunificării naționale și teritoriale.

Gheorghe Viță, vicepreședinte al Consiliului Național al Unirii, a menționat că de la declararea Independenței, Republica Moldova așa și a rămas sub asuprirea Imperiului Rus. Și aceasta pentru că țara continuă și astăzi să depindă de acest imperiu. „Astăzi, acum, trebuie să spunem clar ce vrem noi. Conform ultimelor sondaje avem că 51% din populația Republicii Moldova doresc reîntregirea țării. De 31 de ani ne tot chinuim să construim un stat și nicidecum nu putem”, afirmă Gheorghe Viță.

„Acum, la Marea Adunare Națională din 21 mai 2023, vă chem pe toți – unioniștii, ne-unioniștii, cei cu cetățenia română, cu acte în regulă și cei fără cetățenie română – să ieșim cu toții în Piața Marii Adunări Naționale cu un singur slogan: „Reîntregirea țării”, a mai spus Gheorghe Viță.

Ion Iliciuc, membru CNU, consideră că acum acest teritoriu trebuie securizat. Or, Republica Moldova și România nu au bariere lingvistice, nu au bariere de vize. Iar acum este timpul pentru încă un pas, după ce limba română a fost statuată și în Constituție. Or, limba este piatra de temelie, coloana vertebrală de existență a unui stat.

Reprezentanții Consiliului Național al Unirii au amintit despre data de 27 aprilie 1990, la care „Parlamentul Independenței” a adoptat Drapelul oficial de stat. Potrivit lor, nu doar că a fost legiferat acest simbol, dar a fost pus fundamentul reunificării naționale și teritoriale, de jure și de facto, cu România. Ei au mai spus că tricolorul, alături de imn, limba de stat, reprezintă simbolica națională. Iar acele însemne pe care regimurile totalitare au încercat să le impună nu au ce căuta pe aceste meleaguri. Consiliul a făcut apel către Curtea Constituțională să-și revizuiască recenta hotărâre care permite utilizarea panglicii „Sf. Gheorghe”.