Cu privire la aderarea celor două state la Spațiul Schengen, surse guvernamentale din România declarau, la 28 noiembrie, că la Consiliul JAI din 4 și 5 decembrie nu va exista un vot pe acest subiect, mai menționează https://www.consilium.europa.eu/.

La 22 noiembrie 2023, premierul bulgar, Nikolai Denkov, a cerut, într-un discurs în plenul Parlamentului European, intrarea țării sale în spațiul de liberă circulație și a susținut că, odată cu aderarea Bulgariei la acest spațiu european de liberă circulație, frontierele Uniunii Europene vor fi "mai bine protejate". "Bulgaria a îndeplinit toate criteriile pentru aderarea la spațiul Schengen. Orice nouă amânare a aderării noastre este inacceptabilă și nu poate fi înțeleasă de poporul bulgar", a indicat Denkov, potrivit EFE.

La rândul său, eurodeputatul și chestorul Parlamentului European, Victor Negrescu, membru al grupului politic S&D, i-a solicitat președintei legislativului european, Roberta Metsola, sprijin pentru aderarea României la spațiul Schengen în perspectiva Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 4-5 decembrie, inclusiv pentru atacarea la Curtea de Justiție a UE a unui eventual nou veto al Austriei, conform unui comunicat al biroului său, transmis la 23 noiembrie.

De asemenea, la 24 noiembrie 2023, Victor Negrescu a prezentat, la Viena, reprezentanților guvernului austriac ultimele, argumente ale României pentru aderarea la spațiul Schengen, în perspectiva Consiliului JAI din 4-5 decembrie. El a menționat că, deși România nu a fost primită în Schengen, în cele 11 luni derulate din decembrie 2022, țara noastră a continuat să participe activ, cu resurse umane și tehnice, la operațiuni sub egida agenției Frontex.

România și Bulgaria au primit, în cadrul Consiliului JAI din 8-9 decembrie 2022, un vot negativ din partea Olandei și Austriei pentru aderarea la Spațiul Schengen. Croația a primit, însă, un vot pozitiv, fiind acceptată în spațiul de liberă circulație, scrie https://www.consilium.europa.eu/.

În ceea ce privește criminalitatea organizată, Consiliul arată că acest fenomen reprezintă o amenințare majoră pentru cetățenii, întreprinderile și instituțiile europene, precum și pentru economia europeană. În 2019, veniturile provenite din săvârșirea de infracțiuni pe principalele piețe infracționale s-au ridicat la 1% din PIB-ul UE, adică 139 de miliarde de euro. Cele mai recente evoluții referitoare la acest fenomen se referă la faptul că președinția Consiliului și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu, la 16 noiembrie, cu privire la o propunere de act legislativ al UE care ar îmbunătăți investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor împotriva mediului, conform https://www.consilium.europa.eu/.

Un alt subiect abordat la reuniunea JAI este răspunsul Uniunii la invadarea Ucrainei de către Rusia. Liderii Uniunii și-au reiterat condamnarea fermă a războiului Rusiei și solidaritatea de neclintit cu Ucraina, la reuniunea Consiliului European din 26-27 octombrie 2023. Până în prezent, UE și statele sale membre au pus la dispoziția Ucrainei peste 82 de miliarde de euro. De asemenea, Uniunea a impus 11 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, conform https://www.consilium.europa.eu/.