În ceea ce privește politica UE în domeniul migrației, principalul obiectiv al președinției suedeze a UE va fi să se ajungă la un acord cu privire la două dosare esențiale privind migrația - Regulamentul privind sistemul de gestionare a situațiilor legate de azil și migrație și Regulamentul privind procedura de azil. Acest acord ar permite începerea negocierilor cu Parlamentul European. Ambele acte legislative fac parte din Pactul privind migrația și azilul, care constă într-un set de propuneri de reformare a normelor UE în materie de migrație și azil. Dimensiunea externă a migrației, și anume cooperarea cu partenerii externi pentru gestionarea presiunilor exercitate de migrație, va fi, de asemenea, abordată, transmite Agerpres.

În ceea ce privește spațiul Schengen, Consiliul Schengen va discuta despre situația generală a spațiului de liberă circulație pe baza Raportului Comisiei din 2023 privind starea spațiului Schengen. De asemenea, Consiliul va defini prioritățile pentru spațiul Schengen pentru următoarele 12 luni și va discuta despre monitorizarea regimurilor de călătorii fără viză. Pentru aceste discuții, Consiliul Schengen se reunește în așa-numitul format de comitet mixt, care include statele membre ale UE și cele patru țări din afara UE care fac parte din Acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția).

Președinția Uniunii și Comisia vor informa miniștrii cu privire la lansarea unui Grup de experți la nivel înalt privind accesul la date pentru asigurarea eficace a respectării legii. Implicațiile agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei asupra securității interne a UE și a protecției temporare pentru persoanele care fug din calea războiului figurează, de asemenea, pe ordinea de zi. Totodată, miniștrii vor fi invitați să aprobe concluzii privind consolidarea rezilienței la nivelul întregii societăți în contextul protecției civile, inclusiv pregătirea pentru CBRN (Chemical, biological, radiological and nuclear defense). Având în vedere creșterea numărului de crize complexe și de lungă durată, pregătirea în materie de protecție civilă, inclusiv în ceea ce privește incidentele chimice, biologice, radiologice sau nucleare, este esențială.

Cu privire la libertatea mass-media în Uniune, Consiliul încearcă să ajungă la o abordare generală cu privire la o propunere de act legislativ împotriva acțiunilor strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP). Prin aceasta, UE ia măsuri pentru a consolida libertatea mass-media și libertatea de exprimare în UE. Scopul propunerii este de a împiedica procedurile judiciare nefondate sau abuzive împotriva jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului și de a stabili norme pentru despăgubiri financiare.

La reuniunea din 8-9 iunie 2023, miniștrii de resort vor lua în discuție și lupta UE împotriva criminalității organizate. Cele 10 priorități ale Uniunii pentru perioada 2022-2025 în materie de criminalitate se bazează pe recomandările identificate în "Evaluarea amenințării pe care o reprezintă formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată în UE" (SOCTA UE), elaborată de Europol, și țin seama de alte documente strategice, evaluări și politici.

Nu în ultimul rând, Consiliul intenționează, de asemenea, să aprobe concluzii privind siguranța persoanelor LGBTI în Uniunea Europeană.

În plus, miniștrii vor desfășura un schimb de opinii cu privire la răspunsul judiciar la crimele comise în legătură cu agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

***
Anterioara reuniune a Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene a avut loc în zilele de 9-10 martie 2023. În cadrul reuniunii, președinția Consiliului a informat miniștrii cu privire la punerea în aplicare a domeniilor prioritare discutate de Consiliu în iunie 2022, precum și cu privire la acțiunile prioritare confirmate de Consiliu în decembrie 2022. De asemenea, Comisia a prezentat barometrul Schengen +, care urmărește să ofere o imagine de ansamblu a spațiului Schengen pe baza indicatorilor-cheie.

Tot în zilele de 9-10 martie, Consiliul a aprobat concluzii privind rolul spațiului civic în protejarea și promovarea drepturilor fundamentale în UE. Concluziile au subliniat rolul esențial pe care îl joacă libertatea de asociere în asigurarea unei societăți democratice și pluraliste și în buna funcționare a vieții publice. Restricționările nejustificate ale spațiului de operare al organizațiilor societății civile și al apărătorilor drepturilor omului pot reprezenta o amenințare la adresa statului de drept, conform https://www.consilium.europa.eu/.

***
Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele 10 formațiuni ale Consiliului UE și se reunește atât în cadrul reuniunilor formale, cât și în cadrul ședințelor informale, inițiate de obicei de către țările care dețin președinția rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniștrii justiției și ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuțiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele 4 țări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția), scrie https://www.consilium.europa.eu/.

În cadrul reuniunilor, miniștrii justiției se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă și penală și de drepturile fundamentale, în timp ce miniștrii afacerilor interne sunt responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcțiile legislativă și bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deși se reunește în diferite formațiuni în funcție de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanților permanenți ai statelor membre (Coreper) și de comitete și grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formațiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluțiile și declarațiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziții politice.