Potrivit secretarului general Marija Pejcinovic Buric, chiar "acțiunile legitime" ale guvernelor pentru a face față virusului au redus libertățile "în moduri care ar fi inacceptabile în vremuri normale".

"Pericolul este ca această cultură democratică a noastră să nu se recupereze pe deplin", a avertizat Pejcinovic Buric.

Cei 47 de membri ai Consiliului, printre care se numără și unele dintre țările cel mai greu lovite de pandemie, au intrat și ieșit din lockdown-uri cu durată și severitate diferite începând din martie 2020.

Unul dintre cele lungi lockdown-uri a fost al treilea din Irlanda, impus la sfârșitul lunii decembrie și terminat abia luni, deși multe restricții rămân în vigoare, precum interzicerea redeschiderii restaurantelor.

Consiliul susține că "restricțiile și măsurile legate de COVID nu trebuie numai să fie necesare și proporționale, dar și limitate ca durată".

Astfel de restricții, potrivit Consiliului, sunt permise numai dacă sunt "legale, proporționale cu necesitatea de a proteja sănătatea și siguranța publică și nediscriminatorii".

Pe lângă menționarea restrângerilor "excepționale" asupra libertăților, precum libertatea de întrunire, Consiliul avertizează că femeile sunt mai vulnerabile la violența domestică, că atacurile împotriva migranților s-au înmulțit și că independența judiciară nu a fost garantată "în unele țări".

"În multe cazuri, problemele pe care le vedem sunt anterioare pandemiei de coronavirus", a spus Pejcinovic Buric.

Cu toate acestea, pandemia a provocat de asemenea "un val de cenzură", potrivit Consiliului, cu critici ai restricțiilor "suferind represalii" și "fiind reduși la tăcere".

Sursa: AGERPRES