În condițiile în care sistemele sanitare ale multor țări au ajuns aproape la limită din cauza pandemiei, ''reducerile bugetare pentru îngrijirile primare și sănătatea publică se repercutează negativ asupra rezultatelor sanitare'', a menționat Dunja Mijatovic.

Într-un raport despre situația sistemelor europene de sănătate, ea amintește că măsurile de austeritate aplicate după criza financiară din 2008 ''au atrofiat sistemele socio-sanitare în unele țări și pandemia de COVID-19 a expus vulnerabilitățile acestora și lipsa se reziliență''.

Așadar, lipsa sprijinului financiar public adecvat ''slăbește accesul la dreptul universal la sănătate și conduce la costuri mai mari pe termen lung'', constată comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei.

În timpul actualei crize sanitare ''spitalele, laboratoarele și agențiile de sănătate publică au operat dincolo de posibilitățile lor și capacitatea de diagnostic a fost insuficientă în multe țări'', mai notează Dunja Mijatovic, subliniind de asemenea că ''furnizarea de echipamente de protecție personală a fost adesea insuficientă și lucrătorii sociali și sanitari din prima linie s-au confruntat cu un risc crescut de îmbolnăvire și deces''.

Raportul formulează și unele recomandări generale, precum ''creșterea transparenței în procesul de dezvoltare și comercializare a noilor medicamente și vaccinuri'', ''sporirea eforturilor pentru promovarea solidarității internaționale și a abordărilor multilaterale în guvernanța sanitară'' sau protejarea împotriva discriminării pe criterii de vârstă în sectorul sanitar.

Raportul Consiliului Europei coincide cu împlinirea unui an de la declarația privind urgența de sănătate publică emisă de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în legătură cu pandemia COVID-19

Sursa:Agerpres