Această reuniune are loc la câteva zile după revenirea oficială a Statelor Unite, sub conducerea democratului Joe Biden, în Acordul de la Paris din 2015 ce prevede limitarea încălzirii globale.

În afară de Boris Johnson, a cărui țară prezidează Consiliul de Securitate în februarie, este de așteptat să aibă intervenții secretarul general al ONU, Antonio Guterres, trimisul american pentru schimbările climatice, John Kerry, președinții Franței, Emmanuel Macron, și Tunisiei, Kais Saied, prim-miniștrii din Irlanda, Vietnam, Kenya, Estonia și Norvegia și ministrul chinez de externe, potrivit unor diplomați.

Evenimentul va servi drept test pentru relațiile chino-americane, a declarat un ambasador sub acoperirea anonimatului, referindu-se la unul dintre puținele domenii asupra cărora cei doi rivali globali ar putea fi de acord.

"Va trebui să ne uităm la modul în care se poziționează chinezii în raport cu americanii", menționează același ambasador. Prin tradiție, "rușii și chinezii vor spune că (clima) nu are nimic de-a face cu temele Consiliului de Securitate". "Dar astăzi, chinezii sunt susceptibili de a fi lejer deschiși acestei discuții, ceea ce i-ar izola pe ruși", adaugă el.

Ceea ce Rusia nu dorește este să facă din climă o temă de sine stătătoare printre subiectele abordate de Consiliul de Securitate. Pe de altă parte, le convine să se vorbească despre asta "de la caz la caz", explică diplomați pentru AFP.

Reuniunea "se va concentra pe aspecte de securitate legate de schimbările climatice", precizează un alt ambasador, de asemenea, sub anonimat.

Unii dintre membrii nepermanenți ai Consiliului, cum ar fi Kenya sau Niger, "simt foarte acut" impactul schimbărilor climatice asupra situației de securitate. Alții sunt reticenți, nu doresc ca "Consiliul de Securitate să se transforme într-un nou organism care se va preocupa de finanțare, adaptare, negocieri", continuă el.

"Atât China, cât și Rusia, dar nu numai ele, sunt reticente să vadă Consiliul vorbind despre schimbările climatice și implicațiile acestora", confirmă un al treilea ambasador, de asemenea, cu condiția anonimatului, excluzând adoptarea în această etapă a unui text comun.

Aceste două țări "cred că acest lucru poate deveni intruziv și că nu este vorba de pace și securitate". "Ele nu vor ca Consiliul de Securitate să ia decizii cu privire la alegerile economice, chiar dacă înțeleg că schimbările climatice pot alimenta conflictele", a explicat el.

"Deșertificarea, mișcările populației, concurența pentru accesul la resurse" sunt legate de încălzirea globală, susține un alt diplomat, considerând că subiectul este important și pentru Tunisia, Norvegia sau Irlanda, ultimele două aflându-se în Consiliul de Securitate de la 1 ianuarie.

În regiunea lacului Ciad din Africa centrală, această problematică nu este o chestiune legat de ce va fi ''mâine'', "ea există deja de ieri", ironizează un ambasador, referindu-se la "accesul la resursele de apă" și la "producția de furaje" care pot provoca "violențe intercomunitare'' și o "sifonare" a populațiilor de tineri fără loc de muncă de către grupurile jihadiste.

India și Mexic, care s-au alăturat Consiliului de Securitate în ianuarie și sunt progresiste pe această temă, au și ele ceva de spus, a estimat un alt diplomat.

"India este mobilizată cu privire la problema mediului" și are nevoie ca impactul încălzirii globale asupra conflictelor să fie clar stabilit. Nu dorește să se vorbească climă în termeni absoluți, dar pe de altă parte îi convine să se discute despre impactul schimbărilor climatice asupra echilibrului de putere, precizează această sursă.

Sosirea administrației Biden, cu puncte de vedere radical opuse celor apărate de Donald Trump, ar trebui să schimbe dinamica Consiliului în jurul acestui subiect, potrivit unor diplomați.

Surs: AGERPRES