Instituția a fost sesizată public în acest sens și urmează să formalizeze derularea în continuare a demersurilor. Președinrele Consiliului, Liliana Vițu-Eșanu, a remarcat că acestea cad sub incidența articolului 11 și 13 al Codului Audiovizualului, care cer respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățeanului și, respectiv, asigurarea informării lui corecte. Pentru a se încadra în cerințele legale, furnizorii trebuie să facă disticție clară între informație și opinie, să expună corect faptele, să fie imparțiali.

„Noțiunea de bună credință face parte din această normă legală, este un principiu fundamental al dreptului civil, are o definiție juridică în Codul Civil, presupunând deschidere, onestitate, luarea în calcul a intereselor altor părți... Și dacă licența stabilește anumite lucruri, iar deținătorul licenței sau autorizației face alceva, atunci nu mai putem vorbi că face cu bună credință”, a menționat președintele Consiliul Audiovizualului, Liliana Vițu-Eșanu, citată de IPN.

Diferența dintre fapt și opinie este reglementată de Legea cu privire la libertatea de exprimare. În contextul crizei de securitate în regiune, apelul către furnizorii de servicii media este să se bazeze pe fapte veridice, să se abțină de la limbaj inflamator, să dea dovadă de maximă responsabilitate atunci când elaborează programe audiovizuale. De aceeași responsabilitate trebuie să dea dovadă și difuzorii de servicii audiovizuale atunci când retransmit un produs: este în sarcina lor să se asigure că acesta respectă legislația Republicii Moldova, a notat  președintele Consiliul Audiovizualului.