„O să punem pe masă propriile noastre îngrijorări”, a spus Sullivan la un eveniment al think-tank-ului american Council on Foreign Relations.

Sullivan a adăugat și că ultima evaluare a guvernului SUA arată că Vladimir Putin nu a luat încă decizia de a invada Ucraina, notează sursa citată.

Regimul Putin a desfășurat zeci de mii de militari în apropierea graniței cu Ucraina, iar țările occidentale se tem că ar putea urma o invazie a Ucrainei în perioada următoare.

„Analiza serviciilor de informații care arată că guvernul rus ia în considerare foarte serios o invazie este validă”, a spus Sullivan.

Rusia vrea ca NATO să-i ceară permisiunea pentru desfășurări militare în țările aliate

Rusia a anunțat, vineri, că vrea garanții juridice din partea NATO că Alianța nu se va mai implica în Europa de Est și în Ucraina și că va renunța la orice activitate militară în regiune, ca parte a unei „liste de dorințe” ambițioasă pe care vrea să o negocieze cu Occidentul.

Lista de cereri formează un pachet despre care Moscova spune că este esențial pentru a reduce tensiunile în Europa și pentru a dezamorsa criza din Ucraina, după ce Occidentul a acuzat Rusia că se pregătește de o invazie a țării vecine.

Practic, Rusia își dorește să aibă putere de veto asupra unei posibile intrări a Ucrainei în NATO, o cerință care a fost deja respinsă de țările occidentale.

Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a prezentat în detaliu pentru prima oară lista de cerințe ale Rusiei și le-a spus jurnaliștilor că Rusia și Occidentul trebuie să „o ia de la capăt” în ce privește relațiile internaționale.

„Direcția pe care o urmăresc Statele Unite și NATO în ultimii ani, de a escalada agresiv orice situație de securitate, este absolut inacceptabilă și extrem de periculoasă.

Washingtonul și aliații săi din NATO ar trebui să oprească imediat acțiunile ostile frecvente împotriva țării noastre, inclusiv exerciții neanunțate, manevre periculoase de vase de război și avioane și să oprească desfășurările militare pe teritoriu ucrainean”, a spus Riabkov.

Sam Greene, profesor de politică rusă la King’s College din Londra, spune că Vladimir Putin „încearcă să deseneze o linie în jurul spațiului fost sovietic și să pună un semn de «Păstrați distanța». Aceasta nu este o propunere de tratat, este o declarație”.

„Asta nu înseamnă în mod necesar că ne așteaptă un război. Este doar o justificare pentru Moscova pentru a-și menține actuala atitudine și pentru a-i ține în nesiguranță pe aliații NATO. Întebarea este cât de mult timp poate fi menținută această atitudine înainte ca ea să-și piardă din eficacitate”, a adăugat Greene.

Rusia vrea un răspuns cât mai rapid la lista ei de revendicări

Riabkov a spus și că Rusia nu mai este dispusă să tolereze actuala situație. El a îndemnat SUA să ia în serios propunerile și să vină cu un răspuns constructiv cât mai repede. El a reiterat, apoi, că Rusia este pregătită să negocieze cât de repede, chiar de sâmbătă, Geneva fiind un posibil loc neutru acceptabil pentru negocieri.

Întrebat de răspunsul SUA la propuneri de până acum, Riabkov a spus: „În ce privește imaginea de ansamblu, nu au spus încă «Nu». Nu au spus nici «Da», dar nici «Nu»”.

Legat de atitudinea amenințătoare, rușii susțin că răspund la ceea ce consideră că sunt amenințări la propria securitate din partea relațiilor tot mai apropiate ale Ucrainei cu NATO și aspirațiile acesteia de a se alătura Alianței, deși nu există încă nicio indiciu că NATO este pregătită să accepte Ucraina ca membru al Alianței.

Principalele propuneri ale Moscovei:

• NATO să nu se mai extindă și să nu permită Ucrainei să se alăture Alianței
• NATO să nu mai desfășoare trupe și armament adiționale în țări altele decât cele în care se aflau în mai 1997 (înainte de aderarea țărilor din Europa de Est), în afară de cazurile excepționale, cu acordul Rusiei și membrilor NATO.
• Să renunțe la toate activitățile militare în Ucraina, Estul Europei, Caucaz și Asia Centrală
• Să nu desfășoare arme nucleare cu rază medie și scurtă, acolo de unde ele pot fi folosite pentru a lovi teritoriul de pe celaltă parte
• Să nu mai efectueze exerciții cu mai mult de o brigadă militară într-o zonă de graniță și să comunice frecvent informații legate de exerciții militare
• Să confirme că cele două părți nu se consideră adversare și se pun de acord să rezolve toate disputele în mod pașnic și fără folosirea forței
• Să se angajeze să nu creeze condiții care pot fi percepute drept amenințătoare de cealaltă parte
• Să stabilească linii de urgență pentru discuții rapide între părți