Cele mai intense schimburi de focuri au loc acum în zona satelor Tort-Kocho și Cir-Dobo, potrivit unui comunicat emis de poliția de frontieră a Kârgâzstanului, care acuză poliția de frontieră tadjică de utilizarea de lansatoare de grenade și mortiere. "Situația s-a degradat, partea tadjică deschizând focul asupra unităților" kârgâze în jurul orelor locale 19:35 (13:35 GMT).

Potrivit aceleiași surse, conflictul a început prin blocarea drumului Batken-Isfan de către cetățeni tadjici, însoțiți de polițiști de frontieră ai Tadjikistanului.

Tadjikistanul, țară autoritară și foarte închisă, nu a comentat imediat situația și în general se arată foarte zgârcită în informații în acest tip de conflict.

În primăvara lui 2021, lupte sângeroase au avut loc între forțele armate ale celor două țări în jurul enclavei tadjice Voruh din Kârgâzstan. Aceasta este o zonă de tensiuni legate în special de probleme ce țin de accesul la apă al acestor două foste republice sovietice, foarte sărace.

Violențele de anul trecut au făcut aproape 60 de morți, fiind cele mai sângeroase după mai mulți ani și alimentând temeri privind o escaladare a tensiunilor între cele două țări vecine.

Cele două părți au pus una pe seama celeilalte responsabilitatea pentru acele confruntări, înainte de a conveni asupra unui armistițiu. Negocieri între președintele kârgâz Sadîr Japarov și omologul său tadjic Emomali Rahmon au consolidat armistițiul.

Confruntări mai puțin grave au loc în mod regulat între locuitori ai regiunii, pentru pământuri și acces la apă, necesitând intervenția poliției de frontieră.

Mari porțiuni de frontieră între diferite țări ale Asiei Centrale nu au fost delimitate după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, alimentând tensiuni etnice, economice sau sociale în această vastă regiune, unde populația de la sate trăiește adesea în mare sărăcie.

Prin urmare, la 30 de ani după prăbușirea Uniunii Sovietice, Asia Centrală rămâne o regiune instabilă.

Kârgâzstanul a trecut din 2005 până în prezent prin trei revoluții și o explozie de violențe etnice, în timp ce Tadjikistanul înregistrează confruntări sporadice cu grupări armate islamiste și încă își pansează rănile unui război civil, care a avut loc la începutul anilor 1990.

Kazahstanul, putere regională considerată multă vreme o oază de stabilitate, a fost zguduită recent de manifestații care au degenerat în revolte și represiune armată, mai ales la Almatî, centrul economic al țării. Președintelui kazah în exercițiu Kasîm-Jomart Tokaev a dat ordinul să se tragă în manifestanți fără somație, atribuind violențele unor "bandiți și teroriști" din străinătate, ceea i-a servit ca argument pentru a chema în ajutor forțele comune ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), condusă de Rusia, structură de securitate regională din care Kazahstanul face parte, alături de Belarus, Armenia, Tadjikistan și Kârgâzstan. După înăbușirea protestelor, aceste "forțe de menținere a păcii" au fost retrase la solicitarea sa.

Joi seara, secretarul general al OTSC, Stanislav Zasi, a discutat la telefon cu secretarii Consiliilor de Securitate ale Tadjikistanului și Kârgâzstanului, îndemnând la încetarea imediată a focului la frontiera între cele două țări, potrivit TASS. "OTSC este gata să acorde Kârgâzstanului și Tadjikistanului ajutorul necesar pentru soluționarea conflictului", a subliniat Zasi, citat pe site-ul organizației.

Potrivit agenției de presă ruse, confruntările de joi au provocat deja moartea și rănirea câtorva persoane, militari și civili, și au determinat evacuarea locuitorilor din satele de lângă frontieră.