Moscova a cerut marți Turciei, care susține Baku, să lucreze în favoarea păcii în enclavă și a avertizat față de "tot felul de declarații privind o susținere sau o activitate militară" care "nu fac fără îndoială decât să pună paie pe foc".

Cu o zi în urmă, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut Armeniei să pună capăt "ocupației din Nagorno Karabah" și a promis că Ankara va rămâne "alături" de Baku "prin toate mijloacele".

O sută de morți

Mulțumind țărilor "surori" - Turcia și Pakistan - pentru "susținere", președintele azer Ilham Aliev a afirmat că "dacă comunitatea internațională nu este capabilă să-l oprească pe dictatorul iresponsabil al Armeniei, atunci Azerbaidjanul o va face" și va "restaura integritatea sa teritorială".

De duminică, forțele din enclava separatistă Nagorno Karabah, susținute politic, militar și economic de Armenia, și cele din Azerbaidjan se confruntă în cele mai sângeroase lupte din 2016.

Marți, bilanțul oficial era de 99 de morți, dintre care 15 civili: zece în Azerbaidjan și cinci de partea armeană. Dar cele două tabere spun fiecare că au ucis sute de militari inamici.

Ministrul armean al Apărării a declarat că separatiștii au distrus 49 de drone, 4 elicoptere, 80 de tancuri, un avion militar și 82 vehicule militare azere, de duminică.

Autoritățile din Nagorno Karabah spun că au recâștigat pozițiile pierdute în zilele trecute, ceea ce Baku dezminte, susținând dimpotrivă că a distrus "o coloană motorizată armeană", "o unitate de artilerie" precum și "patru tancuri inamice, un vehicul blindat".

Ministerul azer al Apărării mai susține că Armenia este pe punctul de a aduce în Karabah sisteme de apărare antiaeriană S-300, furnizate de Rusia, și a amenințat că aceste sisteme vor fi "distruse imediat ce vor întra în teritoriile noastre ocupate".

Azerbaidjanul, țară turcofonă majoritar șiită, cere revenirea enclavei sub controlul său. Nagorno Karabah este populată în majoritate de armeni creștini și și-a proclamat secesiunea în 1991, dar actul nu a fost recunoscut internațional.

După săptămâni de retorică războinică, Azerbaidjanul a anunțat, duminică, că a lansat o "contraofensivă" ca răspuns la "agresiunea" armeană, utilizând artilerie, blindate și bombardamente aeriene.

Rusia, Franța și Statele Unite - mediatorii conflictului în cadrul Grupului de la Minsk - au cerut fără succes o încetare a focului și negocieri.

Și secretarul american de stat Mike Pompeo a cerut stoparea violențelor și revenirea la masa negocierilor cât mai curând posibil.

Armenia și separatiștii acuză Ankara că furnizează arme, "experți militari", piloți de drone și avioane către Baku.

Rusia întreține relații bune cu ambele părți și se consideră marele arbitru regional. Dar rămâne totuși mai apropiată de Armenia.

O reuniune de urgență cu ușile închise a Consiliului de Securitate al ONU este prevăzută marți la ora 21,00 GMT.