În mesajul său adresat poporului român, Klaus Iohannis a subliniat că 24 ianuarie constituie „un moment de bilanț și de reflecție asupra moștenirii lăsate de înaintașii noștri și asupra responsabilității pe care o avem de a o păstra și cultiva”.

„Într-un context european în care dezvoltarea conștiinței naționale a popoarelor era în plină derulare, Unirea Principatelor Române a fost un act de voință politică a membrilor elitei naționale, care și-au desăvârșit educația în Europa și care au depășit orgoliile personale și orientările politice divergente pentru a înfăptui un ideal major, unirea tuturor românilor într-un singur stat. Această generație de excepție, călită în tumultul revoluției pașoptiste, a oferit națiunii noastre cel mai bun exemplu de altruism, de dăruire și chiar de sacrificiu pentru cauza națională, de asumare a responsabilității și de unitate în slujba îndeplinirii unui obiectiv național”, a spus președintele român.

Potrivit lui, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a însemnat un pas major către dezvoltarea unui stat modern. Prin dubla sa alegere ca domnitor în Moldova și în Țara Românească, Alexandru Ioan Cuza și-a asumat mandatul imperativ oferit de națiune pentru a lupta pentru recunoașterea internațională a Unirii depline și pentru a iniția un amplu proces de dezvoltare a societății românești. Iohannis a mai adăugat că multe dintre realizările domnitorului Unirii și ale celor care au făcut posibil acest eveniment constitutiv din istoria statului român încă mai au reverberații și astăzi în domenii precum educația, agricultura, administrația, justiția sau sistemul electoral.

„Astăzi, la fel ca în urmă cu 166 de ani, România se află în fața unor multiple provocări, la care trebuie să găsim cele mai bune soluții pentru ca modernizarea statului român să continue, iar prosperitatea și bunăstarea cetățenilor să rămână garantate. În actualul context politic complicat, Hora Unirii, simbolul momentului istoric major de la 1859, reprezintă o semnificativă metaforă a nevoii de solidaritate, toleranță și empatie în fața situațiilor de criză. De aceea astăzi, de Ziua Unirii Principatelor Române, să celebrăm proiectul nostru național de unitate și să nu uităm că democrația și libertatea trebuie permanent apărate, iar drepturile și libertățile cetățenești respectate zi de zi pentru a nu cădea pradă populismului și extremismului”, se arată în mesajul președintelui român.

Premierul României, Marcel Ciolacu, a menționat, în mesajul său, că Unirea Țării Românești cu Moldova este exemplul grăitor despre cum „un important proiect politic asumat în acord cu voința poporului poate deveni realitate” și că această realizare de țară a fost posibilă datorită unor lideri curajoși și solidari cu neamul românesc, asemenea „Domnului Unirii”, Alexandru Ioan Cuza, a cărui domnie a pus bazele statului român modern.

„Încă de la preluarea guvernării, am pus pe primul plan dezvoltarea țării, care trebuie să prevaleze în fața intereselor personale, indiferent de costurile electorale pe care le implică. Generația care a realizat Unirea Principatelor Române ne inspiră în continuare să trecem peste multele încercări și să rămânem solidari. Coeziunea socială este esențială pentru îndeplinirea obiectivelor de țară. Împreună am realizat aderarea la Spațiul Schengen și la Programul Visa Waiver, obiective care, alături de statutul de membru al Uniunii Europene și NATO, consolidează rolul României în lume și oferă românilor drepturile pe care le merită. Tot împreună vom duce România în OECD și vom continua reformele asumate de acest guvern, care ne permit accesarea banilor europeni și utilizarea lor pentru mari proiecte de infrastructură, cum este și Autostrada Moldovei, precum și pentru alte investiții care să îmbunătățească viața oamenilor”, transmite Marcel Ciolacu.

Și ministrul Afacerilor Externe al României, Emil Hurezeanu, a adresat poporului român un mesaj de felicitare, în care spune că Ziua Unirii Principatelor Române reprezintă un moment reprezentativ de voință și solidaritate a românilor, definind în mod fundamental intrarea României în modernitatea politică europeană și orientarea spre valorile occidentale.

„Atunci, ca și acum, într-un context global dificil, marcat de realitatea tragică a conflictelor, inclusiv în vecinătatea noastră apropiată, acțiunea diplomației române a fost esențial ancorată în promovarea intereselor naționale.
Înaintașii noștri, patrioți făuritori ai României moderne, s-au format, în marea lor majoritate, în școlile și universitățile Europei, la ale cărei valori umaniste și progresiste au fost pe deplin racordați. Aceștia au fost profund conștienți de faptul că doar în cadrul națiunilor libere ale Europei românii puteau atinge obiectivele unității, independenței și prosperității naționale. Diplomația română s-a aflat atunci, la 1859, în fața primei mari oportunități de acțiune elaborată, fiind trimiși imediat reprezentanți diplomatici români, însărcinați cu misiunea recunoașterii Unirii la Constantinopol, Paris și în alte capitale europene importante. Dând dovadă de moderație, tact și înțelepciune, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, trimișii săi diplomatici și oamenii politici români, în ansamblul lor, au căutat să evite gesturile intempestive, reușind să obțină, până în toamna anului 1859, recunoașterea dublei alegeri, chiar dacă avea un caracter excepțional, fiind valabilă exclusiv pe durata domniei lui Cuza. Astfel, patriotismul, profesionalismul și dedicarea tuturor oamenilor politici, intelectualilor și diplomaților care au făcut posibil momentul istoric de la 24 ianuarie 1859 vor rămâne mereu repere în activitatea noastră și ne vor ghida în îndeplinirea misiunii și a obiectivelor specifice”, a spus Hurezeanu.