Guvernatoarea Autonomiei Găgăuze a fost transportată în penitenciar direct din sala de judecată. Sentința de condamnare a fost pronunțată de judecătoarea Ana Cucerescu. În ajunul pronunțării sentinței, unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii au denunțat în spațiul public presiuni și amenințări fără precedent asupra oamenilor din justiție. Sursele DW susțin că s-a recurs la intimidări împotriva oamenilor din justiției greu de imaginat „pe care le putem vedea doar în filmele cu mafioți”. Într-o intervenție în cadrul unui miting, liderul grupării, condamnatul Ilan Șor, adăpostit de Kremlin, a amenințat că nu mai are „linii roșii” și că va „lupta până la capăt”, pentru a da jos actuala guvernare proeuropeană, inclusiv „prin forță”.

Ce schimbă condamnarea Evgheniei Guțul înaintea votului din 28 septembrie, analizează Europa Liberă. Condamnarea Evgheniei Guțul la închisoare arată că statul este hotărât să lupte împotriva corupției electorale, înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie, dar forțele pro-ruse pot încerca acum victimizarea lui Guțul pentru a-și mobiliza susținătorii înainte de vot. Potrivit analistului Ion Tăbârță, condamnarea lui Guțul nu schimbă, ci amplifică numai o campanie purtată în ultimii ani de Moscova împotriva guvernării de la Chișinău, dar și a cetățenilor moldoveni cu opțiuni pro-europene.  „Toate aceste eforturi de manipulare, de dezinformare, vor ținti în alegătorii indeciși”, pentru a influența în favoarea forțelor pro-ruse sau „fals-proeuropene” rezultatele alegerilor din septembrie, mai spune Tăbârță, adăugând că nu este exclus „să avem și scenarii postelectorale de tensionare a situației, dacă nu vor ieși rezultatele pe care și le doresc”. Pentru Nicolae Negru, totuși, condamnarea lui Guțul nu oferă neapărat Moscovei mai multă muniție, pentru că „Moscova nu are nevoie de pretext, iar motivația lor este cunoscută demult - să abată cursul european al Republicii Moldova, să ia țara sub control”.

Condamnarea la 7 ani de închisoare a Evgheniei Guțul ar putea genera proteste în mai multe regiuni ale Republicii Moldova, în special în UTA Găgăuzia, au comentat la TV8 analiștii Andrei Curăraru și Mihai Isac. În același timp, potrivit acestora se va intensifica valul de propagandă și dezinformare pentru a alimenta sentimentele anti-Chișinău. Reacția rapidă a Federației Ruse are scopul de a transmite un mesaj de încurajare susținătorilor pro-ruși.  „Dacă în cazul altor factori pro-ruși din R. Moldova serviciile federale de spionaj ruse le-au facilitat evadarea din fața justiției, reacția autorităților de la Chișinău nu au permis Evgheniei Guțul să apuce calea Moscovei”, a menționat Mihai Isac. El observă că mass-media ruse au început deja să o prezinte pe Guțul ca o „martiră” a Lumii Ruse, condamnată de „Occidentul decadent”. Înainte de a fi condamnată bașcana Găgăuziei, în sudul Moldovei erau organizate proteste, iar după sentință acestea se vor intensifica, crede analistului politic. Potrivit expertului în securitate de la WatchDog, Andrei Curăraru, sentința nu e doar despre o campanie murdară: „E despre influență rusă directă într-o regiune cheie a Republicii Moldova. Găgăuzia nu era scopul. Era un instrument. Guțul a fost impusă de Ilan Șor, cu bani rusești, pentru a controla o zonă strategică în sudul țării. Prin ea, Moscova obținea un cap de pod politic — pe teritoriul unei țări candidate la UE. Rusia nu tace”.

Și Veridica scrie despre Interferența Rusiei în alegerile din Republica Moldova, observând că situația geopolitică regională, dar și apropierea galopantă în ultimii trei ani a Republicii Moldova de Uniunea Europeană, provoacă interesul major al Rusiei față de actualul scrutin electoral. Deși Moscova încearcă să nege, interferențele Kremlinului în aceste alegeri sunt vizibile cu ochiul liber, fiind fără precedent. Convocarea de către președinta Maia Sandu a Consiliul Suprem de Securitate denotă faptul că autoritățile moldovenești nu vor să permită repetarea situației din toamna anului 2024, când au reacționat tardiv la implicarea Rusiei în procesul electoral legat de alegerile prezidențiale și referendum. De această dată, instituțiile statului intenționează să contracareze interferențele rusești până la alegeri, nu după, cum a fost în 20 octombrie 2024. Autorul subliniază totodată, că pe lângă acțiunile instituțiilor statului de a contracara interferențele rusești, discutate la Consiliul Suprem de Securitate, este extrem de importantă reziliența societală în fața tentativelor Rusiei pentru a prelua conducerea asupra guvernării de la Chișinău după alegeri. Dezvoltarea rezilienței societale – acesta a fost scopul mesajului Maiei Sandu, observă Veridica. Rusia, dimpotrivă, urmărește slăbirea rezilienței societății moldovenești prin campanii de dezinformare și manipulare a cetățenilor moldoveni, însoțite de alte acțiuni, precum coruperea electorală.

Oligarhul Vlad Plahotniuc este un instrument mult mai periculos decât Șor, comentează la RFI fostul premier Ion Sturza. El explică de ce a fost prins Plahotniuc în Grecia și „de ce a fost scos din priză”. „Să nu creadă cineva că autoritățile elene l-au reținut doar pentru că el a închiriat o mașină cu niște documente false... A fost momentul. S-a spus: băi, stop. E momentul ca el, după contactele lui repetate cu rușii și așa mai departe, e momentul să nu îi mai dăm drumul în Dubai, să-l ținem aici, în Europa. Și singur faptul că următoarea ședință de judecată va fi în martie anul viitor denotă că este altă strategie de a-l scoate din priză pe Plahotniuc. Totodată, Ion Sturza spune că Rusia îl dorește ca pe Șor, să-l pună la muncă, să-l scuture de ultimii bani, să-i folosească resursele lui interne, oamenii. Sturza mai spune că Plahotniuc a creat o întreagă infrastructură. El a corupt foști președinți, prim-miniștri, președinți ai Curții Constituționale, deputați din toate partidele, care au fost agenții lui și au primit bani de la dânsul. Ion Sturza susține că acestea nu sunt mituri. „Plicurile nu sunt mituri. Videoteca nu e mit. În sensul ăsta el e un instrument mult mai periculos decât Șor”, a spus Ion Sturza.