Comunitatea Politică Europeană – Europa fără Rusia agresivă. Op-Ed de Victor Pelin

  • 19 Iunie 2023 08:00
Comunitatea Politică Europeană – Europa fără Rusia agresivă. Op-Ed de Victor Pelin

Idea Comunității Politice Europene (CPE) a fost lansată la distanță de aproximativ două luni după agresarea Ucrainei de către Rusia. S-a întâmplat abia după ce a eșuat aventura regimului putinist de a pune Europa în fața faptului împlinit prin intermediul unui blitzkrieg, care a însemnat începutul realizării pretențiilor de recucerire a teritoriilor fostului imperiu sovietic. Trebuie menționat faptul că aventura sângeroasă a fost precedată de șantajul energetic al Europei, care potrivit propagandei putiniste ar fi trebuit să descurajeze implicarea Europei în susținerea rezistenței Ucrainei, iar apoi și a altor republici ex-sovietice.

Rezistența disperată a Ucrainei din primele două luni de după agresiunea rusească a fost suficientă pentru a motiva comunitatea internațională și liderii europeni să găsească răspunsuri la provocările menționate. Răspunsul economic s-a manifestat instantaneu, prin înăsprirea graduală a sancțiunilor economico-financiare împotriva regimului putinist. În aproximativ un an și jumătatea de la începutul invaziei, sancțiunile au cunoscut 10 etape succesive. Răspunsul militar s-a manifestat prin crearea, în aprilie 2022, a platformei Ramstein, în cadrul căreia miniștrii apărării a peste 50 de state se întrunesc o dată la două luni pentru a decide pe marginea suportului militar pentru Ucraina. În sfârșit, ținând cont de ineficiența manifestată de structurile internaționale oficiale, din care face parte și Rusia, în mai 2022, a fost lansată Comunitatea Politică Europeană, care s-a ambiționat să unească toate statele europene pe o platformă informală de cel mai înalt nivel pentru a găsi răspunsuri la cele mai presante probleme prin intermediul dialogului.

Astfel, peste aproximativ 80 de ani după terminarea celui de al Doilea Război Mondial, asistăm la manifestarea efectelor agresiunii revanșarde a așa-zisului Stat unional Rusia-Belarus împotriva Ucrainei și la reacțiile de răspuns ale celorlalte state europene. Evident, este vorba despre răspunsuri ad-hoc și ar fi nedrept să sperăm că ele pot fi eficiente chiar din primele iterații. Totuși, putem presupune că pe parcursul confruntării Europei cu Staul unional Rusia-Belarus vor fi găsite cele mai eficiente mecanisme de descurajare a agresorilor.  

Summit-urile CPE și soluțiile acestora

Primul summit al CPE, desfășurat la Praga, în octombrie 2022, a stabilit spectrul problemelor cu care se confruntă Europa după agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și măsurile de răspuns: a) sprijinirea Ucrainei, din punct de vedere financiar, umanitar, politic și militar cu scopul descurajării agresiunea rusești; b) asigurarea securității în bazinele Mări Negre și Baltice; c) combaterea atacurilor cibernetice din partea Rusiei; d) găsirea unor răspunsuri eficiente pentru debarasarea de șantajul energetic al Rusiei pentru readucerea prețurilor la gazele naturale la un nivel justificat din punct de vedere economic etc.

Cel de al doilea summit CPE, care s-a desfășurat la 1 iunie 2023 în Republica Moldova, a confirmat interesul statelor europene pentru dialogul pe această platformă. Liderii a 45 de state europene și conducerea de vârf a Uniunii Europene (UE) au participat la lucrările summit-ului ceea ce este o dovadă a utilității și necesității CPE. Dintre cei invitați nu au participat doar reprezentanții Turciei și San Marino. Pentru un nivel de participare și reprezentare atât de înalt se impune și o activitate preparatorie și o agendă pe potrivă. Discuții pe marginea acestei probleme au existat și în ajunul summit-ului de la Praga, inclusiv privind instituționalizarea CPE prin intermediul stabilirii unui secretariat permanent, care să dispună de un buget pentru a pregăti întrunirile ulterioare. Această idee nu se bucură, deocamdată, de un suport larg din cauza temerilor că birocratizarea ar putea dăuna flexibilității în identificarea și reacționarea la problemele urgente cu care se confruntă continentul european. De aceea, formatul existent rămâne preferabil, organizarea summit-urilor rămânând sarcina statelor gazde, susținute informal de UE, pentru a sublinia egalitatea participanților și neadmiterea prevalării agendei UE asupra intereselor statelor non-UE.

Printre subiectele de bază discutate la summit-ul CPE din Republica Moldova s-au regăsit cele discutate la Praga, dar și un șir de aspecte noi, inclusiv cele propuse de Ucraina și gazda evenimentului: unitatea europeană în fața agresiunii rusești; securitatea europeană văzută prin prisma propunerilor președintelui ucrainean Volodimir Zelensky de susținere a aderării Ucrainei la NATO și extinderea UE; abordarea problemei conflictelor nesoluționate dinte Armenia și Azerbaidjan, precum și dintre Serbia și Kosovo.

Ce a avut de câștigat Republica Moldova de pe urma summit-ului CPE?

Summit-ul CPE desfășurat în Republica Moldova a reprezentat un subiect de dezbateri interne între susținătorii integrării europene a țării și oponenții acesteia. Cei din urmă a recurs la lansarea a tot felul de mesaje și informații pentru diminuarea importanței sau chiar ridiculizarea evenimentului. Pentru a răspunde la întrebarea invocată cu insistență despre beneficiile Republicii Moldova de pe urma organizării summit-ului, președintele Maia Sandu s-a adresat cetățenilor țării cu un mesaj în acest sens. Printre avantajele de ordin politic și de securitate pentru Republica Moldova, șeful statului a subliniat și suportul financiar impunător, referindu-se la anunțul din prejma summit-ului al președintelui Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen. În acest sens, ultima s-a referit la revizuirea Planului de dezvoltare economică și investiții destinat Republicii Moldova, inițiat în iunie 2021, și care prevede creșterea de la €600 milioane la €1.6 miliarde: Respectiv, țara noastră va putea să participe la mai multe programe destinate sectorului privat și proiectelor investiționale. Amintesc că acest program se realizează prin intermediul instituțiilor financiare internaționale precum BERD și BEI și presupune o gamă largă de instrumente - împrumuturi, garanții, acoperirea riscurilor și donații. Aceste resurse reprezintă oportunități pentru companiile noastre și vor contribui la dezvoltarea economiei

Pe de altă parte, Serviciul de Cercetare al Parlamentului Europeană a publicat un rezumat pe marginea lucrărilor summit-ului, subliniind că însăși alegerea Republicii Moldova în calitate de gazdă a celui de al doilea summit CPE a reprezentat un semnal foarte puternic în favoarea aspirațiilor europene ale țării.  Suportul acestor aspirații din partea UE are și o componentă financiară foarte solidă: a) către luna mai a anului 2023 UE și-a dublat asistența macro-financiară pentru Moldova, aceasta ajungând la un total de €295 milioane; b) liberalizarea temporară a comerțului pentru șapte categorii de produse agricole cheie moldovenești; c) sincronizarea rețelei electrice a Moldovei cu cea europeană și acceptarea pe Platforma Energetică Europeană pentru a evita șantajul și dependența de gazul rusesc; d) acordarea în noiembrie 2022 a unui pachet de sprijin energetic de €200 de milioane pentru a satisface nevoile de aprovizionare cu gaze; e) anunțarea unui suport de €80 milioane pentru a contribui la întărirea rezilienței și a capacității Moldovei de a contracara amenințările hibride; d) anunțarea unui suport pentru refacerea infrastructurii Republicii Moldova etc.

Imperiul binelui – alternativa Europei?

Așadar, CPE s-a constituit ca un răspuns la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Însă, în pofida eforturilor susținute de descurajare a agresiunii, trebuie să luăm în calcul că regimul putinist autoritar dispune de resurse imense pentru a menține situația tensionată din regiune pentru o perioadă nedeterminată de timp. Într-o astfel de situație este important să înțelegem eventualele scenarii pe care le are în vedere regimul putinist. Cea mai recentă platformă de expunere a acestor scenarii a reprezentat-o Forul Economic Internațional de la Sankt-Petersburg, în cadrul căruia unul dintre ideologii imperialismului rusesc, Alexandr Dughin, s-a referit la trei scenarii posibile de evoluție a Rusiei până în 2040: a) capitularea în fața Occidentului; b) promovarea unei politici de recuperare a înapoierii economice și tehnologice, recurgând la industrializare prin substituire a importurilor (импортозамещение), ceea ce oricum nu poate asigura suveranitatea Rusiei; c) edificarea „Lumii ruse” (Русский Мир), dacă se urmărește calea unei civilizații suverane, construirea unei Rusii nepământești, care se raportează doar la ea însăși, refuzând să se raporteze la etaloane dinafara ei. Respectiv, până în 2040 Rusia trebuie să se angajeze pe deplin pe calea dezvoltării anti-occidentale: „Mergem într-o direcție, iar Occidentul în alta… Astfel, rușii edifică un imperiu al binelui timp de secole și își urmează calea spre scopul stabilit”. Evident, Dughin nu a fost invitat, pur și simplu, la forul economic menționat. Mesajul lui a avut scopul mobilizării societății în favoarea agresiunii împotriva Ucrainei. 

În circumstanțele menționate, cetățenii Republicii Moldova pot decid singuri ce le surâde mai mult – integrarea europeană sau eventuala plonjare în Lumea rusă. Primele două scenarii descrise de către ideologul imperialist Dughin sunt inacceptabile pentru Rusia însăși, de aceea, ar fi lipsit de sens ca Republica Moldova să renunțe eventual la integrarea europeană de dragul unui viitor pe care Rusia însăși nu și-l dorește. În ceea ce privește al treilea scenariu – edificarea Lumii Rusie ca imperiu al binelui, e nevoie de precizat câteva momente. În primul rând, trebuie să ne amintim că de-a lungul a aproximativ 70 de ani de existență a URSS aceasta din urmă a dezvoltat o amplă istoriografie a imperiului țarist ca închisoare a popoarelor, având la bază lucrările liderilor bolșevici Lenin și StalinÎn al doilea rând, Republica Moldova, alături de celelalte republici ex-sovietice și-a declarat independența de imperiul sovietic, care a fost unul totalitar și care a comis crime monstruoase împotriva umanității de pe urma cărora au pierit zeci și zeci de milioane de oameni în timpul: a) războiului civil din perioada 1918-2023; b) golodomor-ului organizat de dragul industrializării; c) deportării dușmanilor poporului în GULAG-urilor; d) terorii staliniste; e) utilizării psihiatriei punitive împotriva disidenților etc.

Temă pentru de reflecții

În lumina celor menționate mai sus ar fi util ca oponenții integrării europene a Republicii Moldova și susținătorii apropierii de Lumea Rusă să reflecteze asupra celor trei scenarii de dezvoltare a Rusiei, enunțate în cadrul Forului Economic Internațional de la Sankt-Petersburg. Este important ca susținătorii Lumii Ruse să clarifice ei înșiși – când totuși a fost Rusia imperiu al binelui: în perioada țaristă, pe când era închisoare a popoarelor sau în perioada sovietică, pe când era totalitaristă? În plus, susținătorii Lumii Ruse ar trebui să se întrebe de ce ar crede ei că pe viitor Rusia ar putea deveni un imperiu al binelui, dacă în trecut a avut doar experiența unui imperiu al răului – închisorii popoarelor și a totalitarismului?     

Tags

Alte Noutati

LIVE
Meteo Chișinău
1,24
Cer senin
Umiditate:80 %
Vint:2,06 m/s
Mon
6
Tue
7
Wed
5
Thu
2
Fri
2
Arhivă Radio Chișinău