Vedeți mai jos textul integral al comunicatului postat pe site-ul mitropoliei și semnat de † PETRU, :

Cu profundă dezamăgire, am luat act de decizia 

Această decizie este motivată de faptul că prin instalarea crucifixului și declarațiile precum că „oastea e creștină” sau „toți cei care poartă uniforma Republicii Moldova nu ar putea mișca nici măcar un grăunte fără puterea lui Dumnezeu și a Sfintei Cruci”, Andrei Năstase, în calitate de ministru, prin autoritatea sa, „a încercat intenționat să impună celor care poartă uniforma Republicii Moldova convingerea religioasă pe care acesta o împărtășește”, făcând referire și la mai multe articole din legislațiile naționale și internaționale care ar fi fost încălcate.

Întrucât Ortodoxia din R. Moldova este lezată în mod direct de această decizie, la acuzele aduse venim cu următoarele precizări:
• Oastea este creștină cu adevărat și nu de azi, nici de ieri, ci de aproape două mii de ani. Au avut grijă să rămână creștină Sf. Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Alexandru cel Bun, Sf. Constantin Brâncoveanu și alți domnitori ai neamului nostru care au jertfit viețile lor să rămână așa.
• Susținem pe deplin afirmația că nimeni nu ar putea mișca nici un grăunte fără voia Lui Dumnezeu și a puterii Sfintei Cruci, pentru că toate sunt în mâna Lui Dumnezeu.
• Credem că toți miniștrii și persoanele cu funcții de conducere din țara noastră ar trebui să promoveze valorile credinței creștine-ortodoxe care, conform ultimului recensământ (2017), constituie 96,8% din întreaga populație a Republicii Moldova, fără a discrimina sau neglija celelalte minorități religioase.
• În nici un stat democrat nu ești obligat să îți ceri scuze pentru că ai promovat o valoare națională în care crede peste 95% din populație, iar Crucea este și însemn național.
• Doar în perioada comunistă însemnele religioase erau interzise și scoase din instituțiile publice și nu numai. De aceea, atragem atenția tuturor credincioșilor de bună credință să ne adunăm în rugăciune pentru vremurile pe care le trăim, dar și pentru cele care urmează.

Bănuim că cei care au luat această decizie se încadrează în cei 3,2% din populație care nu s-au declarat ortodocși și, în acest sens, venim către Autoritățile Statului cu solicitarea să nu lase 3,2 % din populația țării să decidă pentru ceilalți, iar Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității recomandăm să încerce să revizuiască decizia luată, pentru că altfel nu suntem demni să ne numim urmași ai lui Ștefan.

Reamintim că, crucea nu este doar un simbol al ortodoxiei, catolicii, protestanții și alte confesiuni creștine, de asemenea, au ca simbol reprezentativ crucea (asta ar însemna să mai scădem din procentul de 3,2, care nu s-au declarat ortodocși).
Crucea este și însemn național: Pe stema Republicii Moldova ea este reprezentată în scutul plasat pe pieptul unei acvile purtând în cioc o cruce de aur.

Faptul că acel crucifix se află într-o instituție publică, pe un perete, nu înseamnă că în fața lui s-ar săvârși servicii religioase sau ar impune să i se aducă vreun semn de cinstire de către funcționarii acelei instituții, ea doar arată identitatea religioasă a acelei țări, așa cum, de exemplu, semiluna este prezentă peste tot în țările musulmane.

Reamintim că la inaugurarea acestui crucifix s-a arătat dorința de unitate a întregii Ortodoxii din R. Moldova, la eveniment fiind prezenți atât ÎPS Petru – Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, cât și ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chișinăului și al Moldovei.

În discursul de la momentul inaugurării crucifixului ne-am exprimat dorința ca toți cei implicați cu funcții în apărarea țării noastre să îl aibă ca exemplu pe Împăratul Constantin cel Mare, eliberator și apărător al dreptei credințe. Asemenea lui a fost și marele nostru domnitor Ștefan cel Mare și asemenea lor ne dorim să avem, în continuare, conducători vrednici, neînfricați, indiferent de culoarea politică, care să apere identitatea de credință și neam a țării noastre.

Această decizie este un atentat la identitatea noastră de credință și de neam și poate crea un precedent periculos. Crucifixul din sediul MAI, ca și alte Cruci sau Troițe din alte instituții, ca și Crucea cu care veghează Ștefan cel Mare în centrul Chișinăului sunt inofensive, chiar dimpotrivă pot constitui un mare ajutor pentru un neam care își pune nădejdea în singurul Dumnezeu Adevărat.

Să ne rugăm pentru conducătorii Țării noastre, pentru mai marii orașelor și ai satelor și pentru iubitoarea de Hristos armată…..această rugăciune o rostesc preoții ortodocși la fiecare Liturghie și ectenie de la alte Sfinte Taine și ierurgii, fără să impună sau să ceară ceva în schimb.

Pentru a ști unde să ne îndreptăm, trebuie să știm de unde venim…și venim dintr-un neam frumos, care de aproape două mii de ani îl mărturisește pe Hristos și crede în puterea Crucii pe care a fost răstignit.

Doamne ai grijă de Neamul nostru!
† PETRU
Arhiepiscopul Chișinăului,
Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor

Decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării a fost condamnată și de Mitropolia Chișinăului (Biserica Ortodoxă Rusă) care a numit-o „nedreaptă și mioapă”.

Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a constatat că fostul ministru de Interne, Andrei Năstase, ar fi instigat la ură și discriminare atunci când a instalat în holul instituției un crucifix.