Complexul este considerat perla patrimoniului Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Directoarea adjunctă a muzeului, Elena Cojocaru, invită ascultătorii Radioului România Chișinău să viziteze aceste locuri pitorești pline de istorie. Schiturile vechi, cetăți, bisericile, spațiile rupestre, cascade - toate acestea au fost adăpost sute de ani, pentru strămoșii noștri întru apărarea patriei și poporului. Relatează Alla Tofan.

Amplasarea ansamblului rupestru  într-un cadru natural accidentat, greu accesibil în timpul războaielor, care au fost destul de multe în secolele XVII-XVIII, facilita transformarea mănăstirii în fortificație militară și spirituală.

Această mănăstire-cetate este parte dintr-un sistem de complexe rupestre localizate în bazinul Nistrului, fiind locuită de călugări-oșteni, bine antrenați militar și spiritual, care utilizau cunoștințe și strategii străvechi de apărare. Datorită acestor cetăți spirituale, populația românească din spațiul dintre Nistru și Prut a reușit să supraviețuiască în timpul războaielor și altor tulburări sociale, inclusiv să păstreze pentru generațiile viitoare identitatea sa culturală și spirituală.

Elena Cojocaru, directoare adjunctă a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, ne invită într-o călătorie pe meleagurile dragi, pline de istorie și legende:

„Coborând de la Mănăstirea Nouă la Mănăstirea Veche putem vedea stâncile concrescute din perioada preistorică. Acel defileu de pe malul Nistrului este o coastă atât de importantă pentru geologie pentru evoluția terestră, cât și pentru evoluția primelor formațiuni, primelor oameni care au locuit acolo. Trecând prin perioada antică, medievală, modernă, până la ziua de astăzi, fiecare colțișor la Țîpova are câte o istorioară. Începând de la geto-daci care aveau acolo un sanctuar și un calendar în care marcau solstițiul de iarnă și de vară, echinocțiul până când au fost închise mânăstirile în perioada sovietică, și este locul unde în câteva date documentare se menționează că Ștefan cel Mare s-ar fi cununat cu una din soțiile sale la acea mănăstire.

Este un loc îmbibat de istorie, de la Rezervație până la Cascada Mică și Mare. Este un traseu pe care îl parcurgi ca să te cureți sufletește: Cascada mare este un fenomen, pentru că din stâncă țâșnește apă încărcată pozitiv și de pe stâncă curge apă încărcată negativ, și ar fi ca o poveste: cu apă vie și apă moartă. Cine știe să aprecieze, fiindcă superficial nu vor aprecia niciodată aceste locuri.”

„Toamna planificăm un festival al legendelor. La Saharna – Țâpova s-au păstrat destul de multe legende și când vin turiștii doamna Eftode Ludmila le povestește. Și este foarte important: copiii, tinerii să cunoască aceste legende, pentru că nu doar vizual le putem aprecia, dar și prin a ne întreba ce a fost înaintea noastră.”

În cursul lunii septembrie, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală pregătește pentru public o expoziție permanentă la Conacul Balioz.

În cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului Cultural, pe 17 septembrie la Complexul Muzeal „Țîpova-Saharna”, la Mănăstirea Rupestră și în curtea pensiunii MUZE, va avea loc Festivalul Legendelor . Evenimentul promovează și valorifică patrimoniul cultural imaterial pentru a stimula coeziunea socială, dezvoltarea economică și sustenabilitatea ecologică din zona Țîpova.