Revizuirea directivei din 2011, dezvăluită marți după-amiază, încearcă să închidă lacunele deschise de apariția bruscă a inteligenței artificiale, care a permis infractorilor să producă imagini sintetice ale abuzurilor asupra copiilor și să se sustragă aplicării legii.

Se estimează că unul din cinci copii din Europa este victima unei forme de abuz sau exploatare sexuală. Flagelul este omniprezent și insidios: 1,5 milioane de cazuri au fost raportate în 2022, față de un milion în 2020.

„Având în vedere viteza mare de dezvoltare a erei spațiului digital, trebuie neapărat să ținem pasul”, a declarat Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, care a precizat că acest cadru va fi „pregătit pentru viitor” pentru a evita prezentarea unui text revizuit de fiecare dată când o nouă tehnologie perturbă piața.

În cadrul directivei actualizate, definiția abuzului sexual asupra copiilor este extinsă în mod semnificativ pentru a urmări penal producerea și difuzarea de deepfake și de materiale generate de inteligența artificială, precum și transmiterea în direct a actelor abuzive.

Noile norme vizează, de asemenea, reprimarea așa-numitelor „manuale pentru pedofili” – manuale care descriu cum să abordeze, să convingă și să manipuleze copiii și să ascundă ulterior dovezile.

Potrivit lui Johansson, doar două din cele 27 de state membre consideră în prezent că producerea și distribuirea acestor manuale este o infracțiune pedepsită. Directiva revizuită le va incrimina în tot blocul comunitar.

În plus, Bruxelles-ul dorește să extindă termenul de prescripție pentru a oferi victimelor mai mult timp pentru a raporta abuzurile și pentru a-i aduce pe făptași în fața justiției. Pentru cele mai grave infracțiuni, termenul de prescripție va fi de cel puțin 30 de ani de la majoratul victimei.

Propunerea va fi acum supusă negocierilor între Consiliu și Parlamentul European, un proces care va fi încetinit de alegerile din iunie.

Anunțul de marți survine pe fondul unei bătălii legislative prelungite pe marginea unei legi separate care stabilește norme de prevenire și combatere a abuzurilor sexuale asupra copiilor pe internet, care ar obliga furnizorii de servicii digitale să scaneze comunicațiile private dintre utilizatori, inclusiv mesajele criptate, pentru a detecta și raporta conținutul ilegal.

Regulamentul, prezentat în mai 2022, se confruntă cu opoziția vehementă a apărătorilor drepturilor digitale, care susțin că va institui un regim de supraveghere în masă și va însemna sfârșitul vieții private digitale așa cum o cunoaștem, dar susținătorii spun că neadoptarea legii ar lăsa infractorii nedetectați și Big Tech necontrolate.