Starea spațiului Schengen
Sute de milioane de persoane trec în fiecare an frontierele externe ale UE, în siguranță și fără probleme, ceea ce face din UE cea mai primitoare destinație din lume. În 2022, 65 % dintre turiștii din lume care au călătorit la nivel internațional au venit în Europa, ceea ce face din Schengen cel mai atractiv și mai vizitat spațiu din lume.
Deși sunt necesare eforturi suplimentare pentru a continua consolidarea gestionării frontierelor externe, pentru a face ca returnările să fie mai eficiente și pentru a spori cooperarea polițienească, Schengen este, în general, funcțional și robust.
Realizări tangibile:
- Extinderea Schengen: Croația a aderat la spațiul Schengen la 1 ianuarie 2023. Aceasta este prima extindere din ultimul deceniu și reprezintă o realizare semnificativă pentru Croația și pentru spațiul Schengen.
- O guvernanță Schengen mai puternică: Din martie 2022, un nou Consiliu Schengen reunește miniștrii din acest spațiu pentru a asigura conducerea strategică și orientarea operațională. Un coordonator Schengen a fost numit în iunie 2022 pentru a sprijini acest nou cadru de guvernanță. Instrumente precum Barometrul Schengen, evaluările Schengen mai puternice și viitorul tablou de bord Schengen permit o cunoaștere comună a situației privind funcționarea spațiului.
- Frontierele și cooperarea polițienească: În martie 2023, Comisia a stabilit prima strategie europeană de gestionare a frontierelor. În aceeași lună, a intrat în funcțiune un Sistem de Informații Schengen (SIS) reînnoit. Acesta este primul pas important pentru interoperabilitatea sistemelor informatice la scară largă în domeniul justiției și afacerilor interne și este esențial pentru un Schengen mai sigur, cu un rol mai important pentru Europol.
Pe lângă realizările tangibile, Comisia Europeană prezintă și șapte priorități-cheie:
- Consolidarea guvernanței Schengen: Noul cadru de evaluare Schengen, cu recomandări specifice pentru fiecare țară, va ajuta în continuare statele membre să își consolideze capacitatea operațională. Pe această bază, Consiliul Schengen va putea recomanda reforme și acțiuni la nivelul întregului spațiu.
- Consolidarea în continuare a frontierelor externe ale UE: punerea în aplicare a noii abordări strategice privind gestionarea integrată a frontierelor europene și realizarea sistemului de intrare-ieșire.
- Îmbunătățirea eficacității sistemului de repatriere: utilizarea SIS, maximizarea posibilităților oferite de Recomandarea Comisiei privind recunoașterea reciprocă a deciziilor de repatriere și accelerarea repatrierilor.
- Consolidarea securității interne a spațiului Schengen în vederea combaterii criminalității organizate și a traficului de droguri: de la operaționalizarea deplină a recomandării Consiliului privind cooperarea polițienească la îmbunătățirea schimbului de informații și a analizei comune a riscurilor.
- Extinderea spațiului Schengen: Comisia solicită din nou Consiliului să consolideze în continuare unitatea europeană și să permită României și Bulgariei să adere pe deplin la Schengen.
- Eliminarea treptată a controalelor de lungă durată la frontierele interne și înlocuirea acestora cu măsuri alternative de cooperare polițienească. Reintroducerea controalelor la frontiere trebuie să rămână excepțională, strict limitată în timp și o măsură de ultimă instanță. Comisia va lansa un proces formal de consultare în temeiul articolului 27 din Codul Frontierelor Schengen cu toate statele membre în cauză și este pregătită să utilizeze mijloacele juridice de care dispune în cazul în care aceste consultări nu vor avea ca rezultat un angajament clar de schimbare.
- O mai bună utilizare a instrumentelor politicii UE în materie de vize pentru a aborda migrația neregulamentară și riscurile de securitate, pentru a asigura monitorizarea funcționării regimurilor fără vize, alinierea politicii în materie de vize a partenerilor terți la cea a UE, precum și eliminarea sistemelor de cetățenie și de ședere riscante pentru investitori.
Raportul este însoțit de cele mai bune practici, care prezintă soluții inovatoare în statele membre în domenii-cheie, cum ar fi gestionarea frontierelor externe, politica de returnare a vizelor, cooperarea polițienească, sistemele informatice și protecția datelor.
Raportul ”Starea Schengen 2023” dă startul celui de-al doilea ciclu anual Schengen. Viitorul Consiliu Schengen va fi ocazia pentru miniștri de a aproba prioritățile de politică identificate în Raportul privind starea Schengen. Comisia invită actuala și viitoarea președinție a Consiliului să promoveze prioritățile și acțiunile propuse prin intermediul Consiliului Schengen. Comisia va însoți îndeaproape acest proces, atât la nivel politic, cât și la nivel tehnic.
