Pe baza indicatorilor pe termen scurt, se preconizează că economia României a fost rezilientă în trimestrul patru din 2022, pe fondul evoluțiilor favorabile din sectorul serviciilor și al încrederii în economie, și în pofida scăderii continue a producției din industria prelucrătoare, scrie Digi24.

Pentru 2023, impactul negativ al inflației încă ridicate, al înăspririi condițiilor de finanțare și al încetinirii altor economii din UE ar urma să ducă la un avans mai redus al PIB-ului real în România, la 2,5%. Implementarea PNNR ar trebui să contribuie la investiții puternice, care ar urma să fie principalul motor de creștere.

Alte fonduri europene ar urma de asemenea să sprijine investițiile. Consumul privat, deși este afectat negativ de inflația ridicată, ar urma să crească, în urma majorării salariului minim, a pensiilor și a salariilor din sectorul public, precum și a prelungirii plafonului prețului energiei până în 2025.

Exporturile nete ar urma să rămână negative, pe fondul unei monede puternice și a cererii scăzute pe piețele de export. O redresare la 3% a creșterii economiei este proiectată pentru 2024, pe fondul diminuării presiunilor inflaționiste, a ratelor mai scăzute ale dobânzilor și a îmbunătățirii perspectivelor externe.

În decembrie, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC - indicator pentru determinarea inflației la nivelul statelor membre ale UE) a încetinit în urma prețurilor mai scăzute la energie și alimente, astfel încât rata medie în 2022 s-a situat la 12%.

Inflația ar urma să scadă în perioada 2023-2024, dar modest, deoarece presiunile inflaționiste rămân extrem de ridicate la componentele de bază, cum ar fi serviciile, bunurile industriale non-energetice și produsele alimentare prelucrate. Indicele armonizat al prețurilor de consum ar urma să se situeze la 9,7% în 2023, înainte de a încetini la 5,5% în 2024, în urma prelungirii plafonului prețului energiei și a prețurilor mai scăzute ale materiilor prime.