Este prima dată când Comisia prezintă un astfel de raport, în urma Strategiei privind spațiul Schengen adoptată anul trecut.

Documentul reiterează ''importanța finalizării spațiului Schengen și invită Consiliul să adopte deciziile care să permită Croației, precum și României și Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestui spațiu, având în vedere că au fost îndeplinite toate criteriile. Același lucru este valabil în cazul Ciprului odată ce această țară finalizează cu succes procesul de evaluare Schengen''.

Raportul privind starea spațiului Schengen va constitui baza pentru discuțiile dintre deputații Parlamentului European și miniștrii afacerilor interne care vor avea loc cu ocazia Forumului Schengen din 2 iunie și a viitorului Consiliu Schengen din 10 iunie.

Raportul stabilește o listă de acțiuni prioritare pentru perioada 2022-2023 care urmează să fie abordate atât la nivel național, cât și la nivel european, cum ar fi punerea în aplicare a noii arhitecturi informatice și a noului cadru de interoperabilitate pentru gestionarea frontierelor; valorificarea deplină a instrumentelor de cooperare transfrontalieră; asigurarea efectuării de verificări sistematice la frontierele externe în cazul tuturor călătorilor; asigurarea faptului că Frontex își atinge întregul potențial al mandatului său; eliminarea tuturor controalelor efectuate pe o perioadă îndelungată la frontierele interne și adoptarea Codului frontierelor Schengen revizuit.

Spațiul Schengen fără controale la frontierele interne este o realizare istorică a integrării europene. De la crearea sa, în 1985, spațiul Schengen a adus o schimbare în viața de zi cu zi a milioane de oameni. Aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-un stat Schengen și lucrează în altul. Oamenii și-au organizat viața în funcție de libertățile oferite de spațiul Schengen, 3,5 milioane de persoane tranzitând zilnic dintr-un stat Schengen în altul.