Ruta Balcanilor Occidentali a devenit unul din punctele majore de presiune migratorie, cu o creștere de 168% a numărului migranților veniți pe această rută, potrivit datelor Frontex. Această situație preocupă în mod special țările central-europene, precum Austria sau Republica Cehă, care și-au consolidat controalele la frontiere.

În total, în primele 10 luni ale acestui an au fost detectate peste 280.000 de intrări clandestine în UE, dintre care peste 120.000 au fost pe ruta Balcanilor Occidentali.

Planul Comisiei cuprinde ''20 de acțiuni imediate pe care le putem adopta'', a declarat Margaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei Europene, la o conferință de presă comună cu comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, cu o zi înaintea summitului UE-Balcanii Occidentali care va avea loc la Tirana.

Cele 20 de măsuri operative sunt structurate pe cinci capitole, incluzând necesitatea consolidării frontierelor de-a lungul rutelor migratorii, stabilirea de proceduri rapide de azil și de capacități pentru primirea migranților.

De asemenea, Bruxellesul va continua să colaboreze cu țările Balcanilor Occidentali pentru dezvoltarea unor planuri de contingență și pregătirea pentru iarnă.

Printre măsurile avute în vedere se numără și un nou program de returnare a migranților fără drept de azil care să fie elaborat anul viitor, în vederea intensificării cooperării între UE, țările Balcanilor Occidentali și statele de origine ale migranților.

Cei doi responsabili europeni au insistat asupra faptului că statele Balcanilor Occidentali trebuie să-și alinieze politica de vize celei practicate de UE, întrucât sunt numeroase cazuri de migranți care sosesc astfel în țările balcanice unde nu au nevoie de viză de intrare și de acolo pornesc clandestin spre vestul Europei. În ultimele luni numeroși cetățeni din India, Tunisia sau Burundi au intrat pe această cale în UE, majoritatea sosind inițial în Serbia.

Comisarul Ylva Johansson a vorbit și despre negocierile asupra Pactului european pentru Migrație și Azil, prezentat în septembrie 2020, dar care nu a fost adoptat nici până astăzi. În timp ce Comisia Europeană consideră că numai un asemenea pact ar putea rezolva provocările create da valul migrator, inițiativa sa este privită cu rezerve de statele membre reticente față de mecanismele de redistribuire a refugiaților.

Această propunere a Comisiei nu prevede explicit cote obligatorii de refugiați ca în 2016, dar instituie un mecanism de 'solidaritate obligatorie' prin care Comisia Europeană să poată stabili totuși cote pentru statele membre ale UE în funcție de populația și de nivelul lor de dezvoltare economică, iar aceste țări ar avea ca alternativă în locul relocărilor alte contribuții, precum finanțarea și efectuarea repatrierii migranților fără drept de azil sau construcția de tabere de refugiați.

Parlamentul European și țările care vor deține președinția rotativă a Consiliului UE până la viitoarele alegeri europarlamentare din 2024 (Suedia, Spania și Belgia) s-au angajat în luna septembrie să lucreze la o foaie de parcurs care să permită reformarea sistemului european de azil până la acele alegeri.

Ylva Johansson a susținut luni că Pactul european pentru Migrație și Azil este ''unica modalitate de a putea aborda în mod sustenabil gestionarea migrației'' și că la o reuniune între Parlamentul European și Consiliu săptămâna trecută a fost arătat un ''puternic angajament'' față de acest obiectiv.