Cele mai controversate prevederi se referă la obligarea operatorilor de a stoca datele pe un termen de până la jumătate de an, pentru ca acestea să poată fi utilizate în eventuale anchete pe cazuri de infracțiuni informatice, dar și la posibilitatea sistării activități unor site-uri. Motivele pentru care ar putea fi blocată o pagină de internet, stipulate în proiect, sunt cazurile de propagandă a războiului, a pornografiei infantile,  de justificare a terorismului și de încălcare a libertății și drepturilor cetățenilor.

Cristina Șuman, expert al Comisiei de la Veneția, a explicat că acestea reprezintă subiecte delicate, față de care nu există nici în cadrul Uniunii Europene o opinie unitară. Ea le-a recomandat autorităților de la Chișinău continuarea unor dezbateri publice și preluarea expertizei din țările în care aceste norme funcționează, dar și oferirea de garanții pentru respectarea drepturilor omului.

„Sunt câteva discuții mai controversate în ceea ce privește retenție  datelor și blocarea, care nu sunt prevăzute în Convenția de la Budapesta, sunt alte standarde și practica nu este tocmai unitară. Dar este foarte important să nu opunem necesitatea de asigura securitatea sistemelor informatice și dreptul nostru de a folosi internetul în mod sigur, să le opunem cu drepturile omului”, a declarat Cristina Șuman.

Secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Interne, care este autorul proiectului de lege, Mihail Beregoi, susține că legea trebuie adoptată în formatul în care a fost elaborată, iar modificările ar putea fi introduse ulterior.

„Nu am putea să așteptăm, fiind că avem o lacună legislativă în Republica Moldova și noi dorim să ne protejăm copiii și dorim să ne protejăm spațiul nostru on-line. De aceea trebuie nemijlocit să mergem înainte cu variata pe care noi o propunem, iar ulterior, legea este un document viu și o vom ajusta”, a declarat Mihail Beregoi.

Proiectul se află și în atenția Oficiului Avocatului Poporului, care subliniază necesitatea respectării drepturilor omului, în conformitate cu opinia formulată de Comisia de la Veneția, a subliniat reprezentanta Oficiului, Natalia Vișanu.

„Ombudsmanul a făcut publică o opinie în care și-a exprimat îngrijorările sale în legătură cu posibile consecințe ale aplicării acestei legi asupra respectării dreptului la libertatea de exprimare și respectarea dreptului la viață privată” a spus Natalia Vișanu.

Proiectul a fost adoptat de guvern în primăvara anului trecut, dar a fost intens criticat de societatea civilă pentru faptul că ar introduce cenzura pe internet și ar încălca dreptul la libera exprimare și la viața privată.