Ministerul Afacerilor Externe din România „salută adoptarea de către Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a Consiliului Europei, vineri, 8 decembrie 2017, a Opiniei sale privind prevederile art. 7 al Legii educației din Ucraina, care se referă la folosirea, în educație, a limbii de stat, a limbilor persoanelor aparținând minorităților naționale și a altor limbi”, se arată într-un comunicat de presă al instituției.

MAE reamintește că, în contextul „demersurilor diplomatice ferme întreprinse pentru promovarea drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina”, România a solicitat Ucrainei consultarea „Comisiei de la Veneția cu privire la Legea educației și preluarea opiniei Comisiei în legislația ucraineană”. De asemenea, „reamintește că în contactele bilaterale directe cu partea română, partea ucraineană și-a asumat, la cel mai înalt nivel, obligația de a remedia problemele create de Lege, în special de art. 7 al acesteia, prin aplicarea recomandărilor Comisiei de la Veneția”.

„Opinia Comisiei de la Veneția confirmă evaluarea României cu privire la impactul negativ al art. 7 din legea amintită asupra drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale din Ucraina, inclusiv a celor aparținând minorității române. Comisia de la Veneția critică art. 7 din legea amintită și cere modificarea sa, apreciind că acesta este vag, lipsit de precizie juridică și de claritate, și nu garantează în mod adecvat dreptul la educație în limba minorităților. Comisia cere astfel amendarea art. 7 și înlocuirea sa cu un text mai echilibrat și mai clar. Comisia constată, așa cum a susținut constant partea română, că Legea implică o diminuare a oportunităților de învățare în limbile minorităților, putând fi ridicată chiar o problemă de constituționalitate a Legii”, se mai spune în comunicatul MAE.

Comisia de la Veneția reiterează că obiectivul urmărit prin legislația ucraineană de consolidare a învățământului în limba de stat nu trebuie promovat în detrimentul limbilor minoritare vorbite pe teritoriul Ucrainei, fiind necesară identificarea unui echilibru care să ofere garanții privind educația în limbile minorităților. Astfel, Comisia arată „că Legea trebuie să asigure echilibrul corect între promovarea limbii de stat și protecția drepturilor lingvistice ale minorităților, care nu pot fi diminuate în mod nejustificat”.

De altfel, „Comisia exprimă îndoiala că reducerea semnificativă a învățământului în limbile minorităților este singura alternativă la dispoziția autorităților și recomandă în acest context îmbunătățirea calității învățării în limba ucraineană în școlile în care se învață în limbile minorităților, ceea ce va permite îmbunătățirea cunoașterii limbii de stat fără să fie subminate drepturile și identitatea minorităților”.

Comisia de la Veneția recunoaște relevanța școlilor tradiționale ale minorităților naționale care, prin dăinuirea lor de un secol, „prin reputația lor și calitatea actului de educație, au contribuit substanțial, de-a lungul istoriei, la prezervarea și dezvoltarea identității specifice a minorităților, inclusiv a identității lingvistice”.

Mai mult, „Comisia consideră că riscul care planează asupra viitorului acestor școli are implicații directe asupra respectării de către Ucraina a obligațiilor asumate ca parte la Convenția – cadru privind protecția minorităților naționale și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare. În consecință, Comisia recomandă ca în procesul implementării Legii să nu fie puse în pericol menținerea moștenirii culturale a minorităților și să fie asigurată continuitatea educației în limbile minorităților în școlile tradiționale ale acestora”.

Comisia mai recomandă ca în aplicarea Legii să fie asigurat un nivel substanțial al educației în limbile minorităților care sunt limbi oficiale ale UE, inclusiv limba română, precum și să fie excluse școlile private ale minorităților de la aplicarea prevederilor legii.

MAE reiterează apelul său la adresa autorităților ucrainene ca „procesul de reglementare, prin legea aferentă, a educației secundare, să aibă în vedere, cu cea mai mare strictețe, evaluările și recomandările Comisiei de la Veneția, pentru a asigura menținerea neafectată a dreptului la educație în limba maternă pentru minoritatea română”.

În plus, în conformitate cu poziția exprimată constant de România, Ministerul Afacerilor Externe consideră că „în orice demers de elaborare sau implementare a legislației în materie de educație este imperativă implicarea reprezentanților minorității române, direct afectată de dispozițiile legislative. De altfel, Comisia de la Veneția critică lipsa consultării adecvate a minorităților naționale în procesul de amendare a sistemului de educație în limba minorităților și îndeamnă la demararea unui dialog eficient cu reprezentanții acestora și cu toți actorii interesați pe marginea limbii procesului de educație, astfel încât necesitățile și preocupările minorităților să fie luate în considerare”.

În conformitate cu angajamentele asumate de guvernul ucrainean, atât în dialogul cu partea română, cât și în context multilateral, Ministerul Afacerilor Externe susține „necesitatea ca autoritățile ucrainene să întreprindă toate măsurile necesare, în special de ordin legislativ, pentru aducerea Legii educației în concordanță cu opinia Comisiei de la Veneția în integralitatea sa”.

România reiterează disponibilitatea de dialog cu Ucraina, „inclusiv pentru oferirea de asistență și expertiză în conturarea unui sistem în măsură să asigure respectarea drepturilor lingvistice ale tuturor vorbitorilor de limba română din Ucraina, care rămâne o prioritate a statului român”.

Sursa: Infoprut