În afara arsenalului considerabil, un factor crucial este motivația finlandezilor de a lupta, a arătat generalul.

Finlanda are o graniță de 1300 km cu Rusia și a purtat două războaie cu această țară în deceniul 1940, când au căzut peste 100.000 de finlandezi și s-a pierdut o zecime din teritoriu. Neutră până acum, republica nordică este în prezent candidată la NATO, în contextul îngrijorării față de pericolul unei invazii ruse similare celei din Ucraina.

Guvernele postbelice de la Helsinki au menținut un nivel ridicat de pregătire militară. "Ne-am dezvoltat sistematic apărarea militară exact pentru acest tip de război (cel din Ucraina - n. red.) cu utilizarea masivă a puterii de foc, a forțelor blindate și a celor aeriene", a explicat Kivinen.

El a adăugat că pentru Rusia "Ucraina a fost greu de înghițit, și la fel ar fi și Finlanda".

La o populație de 5,5 milioane, Finlanda dispune de efective militare de 280.000 și de 870.000 de rezerviști instruiți. Serviciul militar este în continuare obligatoriu pentru bărbați, deși multe state occidentale au renunțat la acest sistem după sfârșitul Războiului Rece.

Finlandezii mai contează și pe una din cele mai puternice artilerii din Europa și pe rachete de croazieră cu raze de acțiune de până la 370 fde kilometri.

Cheltuielile pentru apărare reprezintă 2% din PIB, peste nivelul din multe țări membre NATO.

Chiar acum, sunt în curs comenzi de arme: 64 de avioane de luptă F-35 de la producătorul american de armament Lockheed Martin și patru nave militare. Se vor adăuga, probabil, și până la 200 de drone, echipamente antiaeriene pentru altitudini mari și se vor construi obstacole la frontiera cu Rusia.

Un sondaj de opinie efectuat în mai de ministerul apărării a arătat că 82% din cei care au răspuns sunt dispuși să participe la apărarea națională, dacă Finlanda va fi atacată.

Cu toate acestea, Kivinen a apreciat decizia guvernului de a cere aderarea Finlandei la NATO. Un pas similar a făcut și Suedia, ambele țări nordice purtând în prezent negocieri cu Alianța.

În cadrul NATO, doar Turcia se opune primirii celor două state, susținând că acestea îi sprijină pe militanții kurzi și aplică un embargou anti-turc privind armamentul.

Aderarea ar însemna pentru Finlanda întărirea capacității de alertă timpurie și participarea la controlul în comun al spațiului aerian, precum și de efectul de descurajare a agresiunilor. NATO consideră din principiu că un atac împotriva unui membru reprezintă un atac împotriva tuturor celorlalți.

Totuși, a conchis generalul, "principala responsabilitate pentru apărarea Finlandei ar reveni în continuare Finlandei".