De asemenea, spune Petru Macovei, se doresc anumite modificări care vor rezolva problemele existente. În precedentele campanii electorale au existat probleme legate de dezbaterile electorale, respectiv, se solicită ca în Codul electoral să fie inclusă o prevedere prin care formatul, frecvența și ora difuzării dezbaterilor să fie stabilită de înșiși furnizorii de servicii media. Acum, obligația de a face dezbateri doar în orele de audiență maximă s-a dovedit a fi contraproductivă. De asemenea, se propune completarea articolului 70, cu o prevedere prin care să fie introduse noțiunile de „programe audiovizuale cu caracter electoral”. Reprezentanții mass-media insistă ca în perioada electorală să fie interzisă difuzarea publicității politice. Se solicită ca în Codul electoral să fie prevăzută obligația Consiliului Audiovizualului de a publica săptămânal rapoarte de monitorizare și aplica sancțiuni.

Se propune introducerea în Codul serviciilor media audiovizuale a unor sancțiuni mai dure pentru furnizorii de servicii media care încalcă principiile de reflectare a alegerilor, de la 70 la 100 de mii de lei. Totodată, se vrea introducerea unei prevederi prin care furnizorii de servicii media care nu participă la reflectarea campaniei electorale, dar și furnizorii publici de servicii media să nu aibă dreptul de a plasa publicitate electorală contra-plată.

Igor Boțan, director executiv la Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”, relatează că, în Moldova, reformarea legislației electorale a început în 1997. La baza noului Cod electoral a fost pusă o abordare absolut conservatoare la care au lucrat experți străini. Această abordare s-a referit la uniformizarea procedurilor, așa ca diferite scrutine să poată fi desfășurate, de exemplu, în același timp, sau ca personalul care este implicat în procesele electorale să fie instruit de o anumită manieră și să nu aibă nevoie de instruiri suplimentare când se trece de la un scrutin la altul. Apoi, experții străini au pus în față scopul ca procedurile stabilite în alegerile din 1990, 1994, 1995, să fie păstrate și să nu se recurgă la inovații în domeniul electoral până Moldova nu capătă experiență. De atunci au trecut ani buni, și Igor Boțan crede că această abordare trebuie depășită.

Tot atunci s-a recurs la formula constituirii CEC după formula de 9 membri, dintre care 3 funcționează în mod permanent și la acel moment explicația a fost că finanțarea CEC era o mare problemă. Acum aceste probleme sunt în trecut, consideră el. Este necesar ca toți membrii CEC să aibă statut permanent și să se specializeze în cadrul CEC pe anumite domenii. „Cred că a venit demult timpul să lăsăm într-o parte abordarea conservatoare și să îmbrățișăm o abordare inovatoare”, a spus Igor Boțan.

În opinia sa, o problemă care există se referă la dreptul cetățenilor de a iniția referendumuri. Actualmente, cetățenii nu pot iniția referendumuri din propria inițiativă. La bază stau prevederile Constituției. Pentru inițierea de referendum e nevoie de colectarea a 200 de mii de semnături, iar la nivel de raion era nevoie de 5 mii de semnături, apoi cifra a crescut. Actualmente e imposibil ca în raioane să se colecteze semnături suficiente din cauza lipsei oamenilor și alegătorilor în localități. Această problemă trebuie rezolvată sau prin interpretarea, sau prin modificarea Constituției. Igor Boțan mai crede că este imperios necesar ca în perioadele electorale, oricare ar fi ele, toate solicitările CEC către instituțiile statului să devină obligatorii, deoarece este de nepermis să existe situația în care instituțiile statului nu au o atitudine imediată.