Expertul Transparency International Moldova, ex-ministru al finanțelor, Veaceslav Negruța, a declarat că Banca Națională a Moldovei, cea care a semnat contractul cu compania Kroll, urma în baza constatărilor să sesizeze instituțiile abilitate cu funcții de investigare, nu și pe filieră politică. Or, în cazul în care aceste informații ajung la oameni politici, există riscul să apară anumite tentații de a diminua importanța acestei lucrări și de a reduce la zero lucrul instituțiilor statului. Și în viziunea expertului, în acest caz așa și s-a întâmplat. Expertul susține că în 2016, faptul că această povară a fost transpusă pe umerii contribuabililor, a adus o doză de relaxare și lejeritate în abordarea acestui subiect de către instituțiile statului, care ar trebui să se ocupe de recuperarea banilor fraudați.

Ulterior, potrivit expertului, au urmat mai multe inițiative legislative, care au avut scopul de a legaliza ilegalitățile. Și printre acestea se numără Legea cu privire la liberalizarea capitalului și stimularea fiscală, dar la care s-a renunțat sub presiunea societății civile. Însă, a fost aprobată o altă legea, numită generic Legea cetățeniei, care prevede acordarea cetățeniei Republicii Moldova în schimbul unor investiții, care ar reprezenta, potrivit lui Negruța, o tentativă de readucere în țară a miliardelor „prin curieri”.

Reprezentantul Comunității WatchDog.MD, expertul Sergiu Tofilat, a menționat că în ceea ce ține de investigarea fraudei, acționarii celor trei bănci și factorii de decizie urmau a fi interogați pentru a explica cine i-a convins să devină acționari, să acorde credite, ca să se stabilească dacă au fost acțiuni concertate. Kroll și partenerii săi nu pot recupera banii independent, pentru că în acest sens este nevoie de existența unor decizii judecătorești în Republica Moldova.

Prezent la eveniment, șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a declarat că frauda bancară a avut loc prin intermediul acordării creditelor neperformante unor agenți economici gestionați de persoane cu legături între ei, fie unor agenți economici creați peste noapte.

Suma prejudiciului adus sistemului bancar, calculat doar în baza dosarelor care deja au fost trimise în judecată, ajunge până la opt miliarde de lei.