Cu astfel de probleme în localitatea care o administrează se confruntă Maria Galiț, primarul din Sărata Veche, raionul Fălești. Edilul a precizat pentru IPN că o astfel de casă părăsită există chiar lângă primăria din localitate. „Am încercat să facem din această casă un muzeu al localității, dar fiind proprietate privată, procedura este foarte greoaie și costisitoare”, a spus Maria Galiț. Referitor la modalitățile de constrângere a proprietarilor pentru ca aceștia să își îngrijească imobilele care strică planul urbanistic al localităților, Maria Galiț a specificat că o soluție ar fi majorarea impozitelor pentru astfel de imobile.

O altă situație dezvăluită de Maria Galiț este cea a caselor care nu au proprietar în acte, întrucât, după decesul proprietarului, moștenitorii nu s-au grăbit să își revendice dreptul asupra imobilului. „Este necesar ca printr-o lege moștenitorii să fie obligați să îți înregistreze dreptul de proprietate și astfel să știm cu cine discutăm în cazurile în care imobilul rămâne în paragină”, a spus primarul din Sărata Veche.

Existența caselor părăsite în localitatea pe care o administrează a fost semnalată și de Gheorghe Răileanu, primarul orașului Cimișlia. Acesta a precizat pentru IPN că astfel de imobile nu numai că reprezintă o pată pe obrazul arhitecturii localității, dar și îngreunează lucrările de modernizare a infrastructurii, atunci când nu se poate lua legătura cu proprietarii. Aflate în imposibilitatea de a lua o măsură coercitivă concretă împotriva celor care își lasă imobilele în paragină, Gheorghe Răileanu a spus că o soluție viabilă ar fi construirea unor zone economice în și în jurul localităților rurale, astfel încât proprietarii să se întoarcă sau să rămână în casele lor.

În calitate de director executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova, Viorel Furdui, a precizat pentru IPN că o rezolvare a situației caselor părăsite ar fi o politică de impozitare mai strictă pentru proprietarii unor astfel de imobile. „Ar mai fi o soluție declararea ca bun al administrației locale a clădirilor al căror proprietar nu este cunoscut. Există astfel de clădiri care strică aspectul localităților, care au mai mulți proprietari și exact din această cauză astfel de clădiri se deteriorează. Trebuie discuții cu toți proprietarii, ca aceștia să doneze clădirea administrației locale, dacă tot nu se ocupă de imobil”, ne-a spus Viorel Furdui.

Directorul executiv al CALM a mai spus că nu doar imobilele aflate în proprietate privată se află în paragină, ci și cele care au fost preconizate să adăpostească școli sau spitale construite de stat, dar ridicarea acestora a fost abandonată. „Astfel de clădiri trebuie transferate în patrimoniul administrației locale, care să pună în valoare economic imobilele”, a specificat Viorel Furdui.